Peste jumătate dintre aparatele RMN sunt în rețeaua privată de sănătate. Județul din România unde nu se fac deloc investigații cu rezonanță magnetică

​368 de aparate CT (computer tomograf) sunt disponibile în total în spitalele din România, aproape jumătate dintre ele – 156 – aflându-se în rețeaua privată de sănătate, iar 212 în rețeaua publică. În ceea ce privește aparatele RMN (rezonanță magnetică nucleară), în total în România sunt 227 de astfel de aparate, mai mult de jumătate dintre ele – 134 – în rețeaua privată, iar 93 în rețeaua publică de sănătate, potrivit datelor din cel mai recent Raport Național al Stării de Sănătate a Populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Aparatura de înaltă performanță, „în număr redus și neuniform distribuită teritorial”

Aparatura de înaltă performanță, conform raportărilor unităților sanitare, este „în număr redus și neuniform distribuită în profil teritorial”, se arată în Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică.

„Dotarea cu aparatură performantă este foarte importantă deoarece ajută la precizarea diagnosticului și în adoptarea măsurilor terapeutice. Aparatura de înaltă performanță, conform raportărilor unităților sanitare, este în număr redus și neuniform distribuită în profil teritorial. Astfel, aparatele CT au fost în număr de 368 în anul 2020. Rata de asigurare cu aparate CT în România în anul 2020 este de 19,1 aparate CT la 1.000.000 locuitori. Cele mai multe aparate CT în anul 2020 au fost în unitățile publice 212 (11,0‰ooo), în unitățile private au fost 156 (8,1‰ooo).”

”Aparatura de tehnologie avansată funcțională, raportată de unitățile sanitare publice și private, este în număr redus. Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentată de RMN. Aparatele RMN raportate în România, în anul 2020, au fost în număr de 227, determinând o rată de asigurare a populației cu aparate RMN de 11,8‰ooo locuitori. Cele mai multe aparate RMN în anul 2020 au fost în unitățile private 134 (7,0‰ooo), în unitățile publice au fost 93 (4,8‰ooo).”

Trend ascendent al examinărilor CT în ultimii 10 ani

Procedurile (examinările) CT efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, administrației locale, respectiv Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2011‐2020.

Astfel, în anul 2011 a fost înregistrată cea mai mică rată a examinărilor din intervalul studiat, 1144,0‰oo locuitori, după care ratele cresc continuu, față de anii anteriori, ajungând în 2019 la 2232,7‰oo locuitori (cea mai mare valoare a ratei examinărilor în intervalul 2011‐2020), și scad în 2020 la 1967,3‰oo locuitori.

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în profil teritorial a examinărilor CT efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă.

Județul cu cea mai mică rată a examinărilor CT efectuate în 2020 a fost Sălaj (124,0‰00 locuitori). Rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov, Dâmbovița, Călărași, Vâlcea, etc. Rata cea mai mare a examinărilor CT efectuate a fost înregistrată în Satu‐Mare (4703,0‰00 locuitori ). Rate mari au fost înregistrate și în București, Alba, Bihor și Cluj.

În 17 județe, ratele examinărilor CT efectuate au avut valori peste media pe România (1967,3‰00 locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor CT efectuate, în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în județele: Alba, Suceava, și Maramureș.

Cele mai mari scăderi ale ratei examinărilor CT efectuate au fost în București, Bistrița‐Năsăud și Dâmbovița.

Creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în 2020 față de 2019 au fost în 12 județe, iar în 30 județe au scăzut.

Județul din România unde nu se fac deloc examinări RMN

Procedurile (examinările) RMN efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2011‐2020.

Astfel, în anul 2011 a fost înregistrată cea mai mică rată din intervalul studiat 157,5‰oo, după care ratele cresc permanent ajungând în 2019 la 371,2‰oo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului 2011‐2019). În 2020, primul an al pandemiei, rata scade la (189,3‰00 locuitori).

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în profil teritorial a examinărilor RMN efectuate, raportate la 100.000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă.

Într‐un județ din România nu se fac examinări RMN (Călărași). Județul cu cea mai mică rată a examinărilor RMN efectuate în 2020 a fost Giurgiu (2,3‰00 locuitori).

Rate mici s‐au înregistrat și în Sălaj, Dâmbovița, Teleorman, Argeș.

Rata cea mai mare a examinărilor RMN efectuate a fost înregistrată în București (662,3‰00 locuitori ). Rate mari au fost înregistrate și în Cluj, Timiș, Constanța, Brașov.

În 12 județe, ratele examinărilor RMN efectuate au fost peste media pe România (189,3‰00 locuitori), în Călărași nu se fac, iar în 29 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor RMN efectuate, în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în județele: Mehedinți, Vâlcea, Teleorman, etc.

Cele mai mari scăderi ale ratei examinărilor RMN efectuate au fost în Arad, București, Timiș etc.

Creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în 2020 față de 2019 au fost în 6 județe, într‐un județ nu s‐au efectuat, iar în 35 de județe au scăzut.

Cum explică furnizorii privați situația: Segmentul privat din sistemul sanitar investește

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED consideră că „motivul simplificat și general” pentru care peste jumătate dintre aparatele RMN din România sunt în rețeaua privată de sănătate este acela că ”segmentul privat din sistemul sanitar investește. Investește în infrastructură, în ultimele tehnologii disponibile, în oameni și, în general, în calitatea serviciului pe care-l oferă pacientului”.

„Pe fondul unei piețe foarte reglementate, furnizorii de servicii medicale paraclinice și nu numai au reușit în ultimii ani să compenseze infrastructura publică deficitară și să dea posibilitatea pacienților să aibă acces la investigațiile de care au nevoie”, arată reprezentanții PALMED.

„Dacă până relativ recent, modificările marginale ale tarifelor de decontare nu au afectat decisiv activitatea furnizorilor de servicii medicale, noile realități economice lovesc din plin capacitățile de investiție, iar pe termen mediu și lung rezultatul se va vedea într-un acces și mai îngreunat pentru pacient”, adaugă reprezentanții PALMED.

Tarifele de decontare, neactualizate din anul 2014

O altă problemă asupra căreia atrag atenția furnizorii de servicii medicale private este aceea că tarifele de decontare nu au mai fost actualizate după anul 2014: „După anul 2014, tarifele de decontare nu au mai fost actualizate cu evoluția elementelor din structura costului unei investigații, în principal salariile personalului medical, prețul energiei și, în general, al utilităților, care au avut parte de creșteri substanțiale, chiar abrupte, pe fondul inflației și diferenței de curs valutar care, puțin spus, descurajează. Spre exemplu, o clinică în care pacienții beneficiază de investigații facilitate de un aparat CT și un RMN a avut parte de creșterea facturii de energie electrică de la 7.580 lei, în noiembrie 2020, la 13.749 lei, în iunie 2022.”

”Este momentul unei analize serioase a structurii tarifelor de decontare și de actualizare a acestora cu realitatea ecnomică. Pentru că, să nu uităm esența, pacienții au dreptul la investigații de calitate, în timp util și predictibil, pentru stabilirea diagnosticului și conduitei terapeutice”, subliniază PALMED.