Fost judecător CCR: „Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam”
Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu a declarat că pensiile actuale ale magistraților stârnesc polemici publice prea mari în condițiile în care ele sunt apropiate de nivelul salariilor din magistratură și a amintit de restricțiile care se aplică prin lege profesioniștilor din domeniu.
„Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea”, a declarat Petre Lăzăroiu în timpul emisiunii News Pass la B1 TV.
„Dacă vrem să reparăm ceva, să se facă la lumină, nu pe la spate. Se tot dau exemple de judecători sau procurori care au nu știu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Că ies la pensie la 45 de ani. Păi orice polițist poate ieși la pensie la 45 de ani. Și el mănâncă pensie timp de 30 de ani. Un magistrat poate nu prinde vârsta de pensionare”, a mai spus fostul magistrat.
El a amintit de asemenea de restricțiile impuse magistraților prin lege în timpul exercitării profesiei.
„Un judecător, un procuror nu are voie la nicio activitate lucrativă. Nu are voie în firme, nu are voie să conducă firme. Nu au voie să deschidă o asociație. Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”, a îndemnat el.
CCR a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților
Petre Lăzăroiu a făcut comentariile după ce Curtea Constituțională a admis luni excepția de neconstituționalitate sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
În comentarii făcute pentru HotNews.ro, judecătorul Lăzăroiu a declarat că proiectul privind legea pensiilor de serviciu a fost făcut „din condei” și că a avut altă miză decât reforma reală a pensiilor speciale. Magistratul a explicat că judecătorii CCR nu au intrat pe aspectele de fond ale legii, ci doar pe cele ce țin de formă.
CCR a confirmat ulterior acest lucru, afirmând că guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Suprem al Magistraturii, obligatoriu pentru astfel de acte normative, potrivit judecătorilor constituționali.
Petre Lăzăroiu a fost judecător al CCR între 2008 și 2019.
Ce a acuzat Înalta Curte în sesizarea formulată la CCR
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”. Instituția condusă de judecătoarea Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii.
De asemenea, judecătorii ÎCCJ consideră de asemenea că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.
„Justiția nu se negociază și nu se supune presiunilor politice. Admiterea excepției de neconstituționalitate confirmă că independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci o garanție pentru cetățeni”, a spus Savonea după pronunțarea deciziei CCR.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seară, la aproximativ cinci ore după ce Curtea a respins proiectul asumat de guvern în Parlament, că această reformă rămâne „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie”.
„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a spus șeful Executivului.