Decizie pe reforma pensiilor magistraților: Legea, respinsă de Curtea Constituțională
Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, pe formă sesizarea depusă de Înalta Curte în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că legea este neconstituţională.
Legea de modificare a pensiilor magistraților, respinsă de Curtea Constituțională
Cei nouă judecători ai CCR au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie.
Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
***
Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit în ședință pentru a discuta două dintre proiectele de lege pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.
Ședința CCR – care urmează să decidă asupra modificării sistemului de pensii ale magistraților – a început puțin după ora 14.00.
Cei nouă judecători urmează să se pronunțe atât pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ICCJ la CCR, cât și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.
Alte trei proiecte de lege adoptate de guvernul Bolojan în pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare au trecut de testul constituționalității. Este vorba de proiectul de lege privind reforma în sănătate, cel privind guvernanța corporativă. Legea privind modificările aduse la ASF, ANCOM și ANRE a fost la rândul ei validată de CCR și promulgată de președintele Nicușor Dan.
Curtea Constituțională a amânat de două ori, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale.
Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Executiv, iar Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege în 1 septembrie. În lege este prevăzut ca modificările să intre în vigoare din 1 octombrie, însă legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către instanța supremă.
Legea a fost criticată dur inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, care a reclamat de mai multe ori „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”. Mai mult, toate instanțele și parchetele din țară protestează, din luna august, ocupându-se doar de „dosarele urgente”.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.
Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:
- Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
- Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
- Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
- Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Proiectul de lege poate fi citit în documentul de mai jos:
Obiecțiile instanței supreme
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”. Instituția condusă de Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii.
De asemenea, judecătorii ÎCCJ consideră de asemenea că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.
Sesizarea depusă de instanța supremă poate fi citită în documentul de mai jos:
INTERVIURILE HotNews.ro