Petrica Grama, adevaratul ministru al finantelor
Petrica Grama este un nume total necunoscut pentru opinia publica. Un om in varsta, foarte slab, care de 13 ani vine in fiecare zi cu autobuzul la Ministerul Finantelor, inainte de ora opt dimineata. Pleaca acasa dupa 12 ore de munca in spatele unui birou masiv, din lemn sculptat, mobila de patrimoniu. Fumeaza trei pachete de tigari pe zi.
De 13 ani, Petrica Grama, directorul Directiei de Evaluare a Venitului Bugetului General Consolidat, calculeaza cat poate cheltui Romania intr-un an. Tot el negociaza, cu Fondul Monetar, veniturile statului. Nu-i place lumina reflectoarelor si a avut pana acum o singura aparitie in presa. Accepta cu greu sa-i facem poze.
Doar doua, ne roaga, si cel mai bine ar fi daca nici macar nu ar fi publicate. Nu crede ca are vreun drept sa-si aroge merite, considerand ca toate succesele inregistrate se datoreaza celor 24 de finantisti pe care ii conduce. Cel mai dificil buget la care a lucrat a fost cel din 2005, din cauza deselor schimbari legislative. Au fost elaborate nu mai putin de 21 de variante. Deocamdata.
De ce se spune ca sunteti omul care face si desface bugetul?
In primul rand, eu sunt directia care elaboreaza numai veniturile bugetului general consolidat. In principiu, in momentul cand se elaboreaza un buget, se pleaca de la venituri. Trebuie sa stii neaparat veniturile, apoi poti sa stabilesti politic deficitul si apoi cheltuielile.
Ai un deficit mai mare, si cheltuielile sunt mai mari. Nu stiu daca se spune chiar ca fac si desfac bugetul… la noi se elaboreaza toate bugetele de venit. Treaba este destul de complexa. In general, plecam de la programul de guvernare, care da liniile mari.
De aici, Comisia Nationala de Prognoza elaboreaza programul economic. De exemplu, acum, pentru perioada 2006-2009, la ora actuala, putem sa spunem ca avem bugete pana in 2009, si pe cheltuieli, si pe venituri, la toate cele patru bugete.
Care este „chimia” bugetului? Se porneste de la programul politic sau de la banii disponibili?
Ca sa poti sa elaborezi un venit, trebuie sa ai un program politic, care inglobeaza concepte economice: de exemplu, se reduce CAS cu 10 puncte procentuale pana in 2009. Atunci stii ca, in momentul asta, politicul trebuie sa ia decizia si sa stabileasca un calendar pe fiecare an.
Dupa care se stabileste legislatia. Eu nu am voie sa bag in buget toate fanteziile care ii trec lui Grama prin cap. Trebuie sa am o lege. In al doilea rand, trebuie neaparat sa am un program economic, pe care mi-l face Comisia Nationala de Prognoza, si imi spune dezvoltarea pentru fiecare, cresterea economica, sau PIB-ul, cum il stie toata lumea.
Bugetul de Craciun
Cum a fost in 2004, cand v-ati trezit ca trebuie sa refaceti calculele la buget? V-a prins exact de Sarbatori… Ati mai avut Craciun, Revelion?
La acel moment aveam deja un buget aprobat in parlament, a mers destul de repede atunci, si a trebui sa-l refacem imediat cu cota unica pentru profit si venit. Aceste doua modificari de cote trebuiau evaluate intai, sa vedem exact cat pierdem.
Dar s-a muncit bine, cand a trebuit, si s-a putut face. A fost o colaborare foarte buna atunci, imediat dupa numirea guvernului. Din intamplare, am fost invitat sa particip la discutii pe aceste modificari legislative.
Eu aflam masura care se prefigura si atunci veneam acasa la mine, la birou, si puneam imediat oamenii la treaba sa calculeze infuentele, pentru ca o pierdere prea mare de venituri nu ar fi fost convenabila pentru buget. Dupa care le rediscutam. Am lucrat foarte bine, au inteles fenomenul si au cuplat la ce am zis si atunci s-au putut lua masurile si echilibra bugetul.
Ce s-a intamplat de fapt. In momentul in care s-a facut bugetul pentru 2005, el s-a bazat pe un PIB de 5,3. La inceputul anului 2005, cand faceam deja niste socoteli si vedeam cum echilibram bugetul, anul 2004 s-a terminat cu o crestere economica de 8,3%.
Din cresterea PIB-ului a rezultat o crestere mare de venituri. Si atunci au acoperit pierderile… pentru ca cele mai mari pierderi fata de programul initial pe 2005 le-am avut intr-adevar la profit si la impozitul pe salarii.
Incasarile din 2005, care sunt foarte bune, au demonstrat ca evaluarea noastra a fost corecta. Cresterea economica este reala si in 2005, asa cum a fost prognozata, dar s-a mai intamplat un fenomen:
schimbandu-se echipa care se ocupa de colectarea veniturilor, s-a colectat mult mai bine, a existat si o colectare din creante mult mai buna. Acestea sunt cauzele pentru care veniturile sunt foarte, foarte bune.
Nu am inca ultimele date statistice, pentru ca o luna am fost in parlament cu bugetul, dar, daca imi aduc bine aminte de o cifra, la opt luni Statistica daduse o crestere de vreo 18% a vanzarilor, ceea ce inseamna fantastic de mult. Asta inseamna fie ca au fost bani, fie ca au crescut foarte mult vanzarile pe credit de consum. Una din doua.