Pintilie nu tine la onoare
In premiera in Romania, „Tertium non datur”, noua parabola comica a lui Lucian Pintilie, vorbeste despre onoare si rusine. Insotit de povesti de la Berlinala, scurtmetrajul a rulat joi la ICR in tandem cu „Visul lui Liviu”, de Corneliu Porumboiu.
Dupa proiectie, veteranul Pintilie a povestit cum au intrat cele doua scurtmetraje impreuna la Festivalul de la Berlin: „Filmul meu, nu stiu din ce pricina, a fost acceptat imediat, in mod paradoxal, la Forumul generatiei tinere. Atunci am cerut sa fie vizionat si filmul lui Porumboiu, ca sa apara in tandem cu al meu. Destul de tirziu, au acceptat”.
La intrebarea cine a venit cu ideea sa le prezinte in aceasta ordine, tinarul regizor a raspuns ca Pintilie „a fost cu toate ideile”. Cele doua pelicule vor ramine impreuna, insa, dupa spusele maestrului, cei doi regizori se despart aici.
„Porumboiu e un regizor foarte personal, cum sa facem filme impreuna? Doar ati mai vazut sketch-uri prezentate asa, e vorba despre dragoste artistica de scurta durata, poate in seara asta s-a terminat totul”, a afirmat Pintilie, zimbind.
„Poti fi minimalist cu panas”
Putine lucruri par sa lege cele doua productii, in ceea ce priveste subiectul sau realizarea. In vreme ce „Visul lui Liviu” urmeaza un fir narativ dinamic, dublat de vocea personajului principal, care vorbeste despre el si familia sa, „Tertium non datur” problematizeaza, printr-o constructie de parabola si imagini teatrale, despre rusine si onoare.
In discutia care a urmat proiectiei, Pintilie afirma despre filmul tinarului sau coleg: „El e mult mai aproape de impresionismul regizorului Renoir. Porumboiu are o simbolistica naiva, putin populista”. Criticul de film Alex Leo Serban, care a moderat discutia, remarca la filmul lui Porumboiu: „Poti sa fii minimalist cu panas si in conditii de austeritate”.
Liviu viseaza pina la sfirsit
Produs in 2004 si premiat in acelasi an drept filmul romanesc cel mai bun la Transilvania International Film Festival, „Visul lui Liviu” provoaca mai putin prin simbolistica lui. Puternica e povestea in sine, spusa simplu, cu un dozaj bun de tensiune si emotie. Liviu, produs al decretului ceausist, traieste din comert la negru cu obiecte furate.
Cind iubita vrea sa pastreze sarcina accidentala, Liviu gaseste imediat o iesire. Se culca cu alta femeie si are grija ca iubita sa-i vada. Singurul lucru care te trimite cu gindul la o simbolistica e un vis obsedant, pe care tinarul si-l aminteste doar la sfirsit. Aici, insa, imaginea lui Liviu, pe o terasa pierduta in mijlocul marii, impresioneaza prin frumusetea ei brutala.
Zimbrul declanseaza nebunia
Pintilie transpune nuvela „Capul de zimbru”, de Vasile Voiculescu, intr-o unitate militara romaneasca aflata in Ucraina pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ofiterii romani primesc vizita unui general german, care vine impreuna cu tinarul maior Von Klarenfeld (Tudor Aaron Istodor). Acesta le arata o stampa cu capul de zimbru, stema istorica a Moldovei.
Doar doua astfel de stampe exista in lume. Stampa, plimbata de la un ofiter la altul, dispare, iar generalul roman (Victor Rebengiuc) ii supune pe toti la o perchezitie corporala stricta si umilitoare. Capitanul Tomut (Sorin Leoveanu) se opune si ameninta ca se impusca, insa nu mai apuca sa o faca, pentru ca bucatarul aduce o farfurie de care timbrul se lipise, din intimplare.
Cele doua productii prezentate au, in opinia lui Porumboiu, un filon comun: „Ele sint doua povesti despre marginalitate, spuse in limbaje cinematografice total opuse”. El vede, in „Tertium non datur”, al lui Pintilie, „o lume coloniala, unde Von Klarenfeld vine sa dea sfaturi de integrare”.