Plângerea păgubiților Nordis împotriva judecătorilor de la Înalta Curte care s-au opus arestării inculpaților, respinsă de instituția care îi poate sancționa pe magistrați
Nemulțumiți de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind eliberarea din arest a inculpaților din dosarul Nordis, între care Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, 58 de păgubiți au sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu conduita magistraților, pe care i-au acuzat de „lipsă de imparțialitate” și de „interpretarea tendențioase” a probelor din dosar. Inspecția Judiciară a respins sesizarea păgubiților pe motiv că este inadmisibilă pentru că vizează judecători care au pronunțat o hotărâre definitivă.
Hotărârea ICCJ din 14 februarie, prin care s-a respins definitiv propunerea de arestare a inculpaților din dosarul Nordis, a generat revoltă în rândul păgubiților, aceștia considerând motivarea instanței drept „o umilire”.
Păgubiții Nordis au criticat aprecierile celor doi magistrați de la ICCJ care au catalogat cheltuieli de protocol banii cheltuiți de companie pe zborurile private, autoturisme de lux sau petreceri exclusiviste. Ei au cerut tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Mihail Udroiu și Luminița Criștiu Ninu, spunând că aceștia au dat dovadă de „exprimări generaliste, interpretare tendențioasă, cu referiri subiective asupra procurorului de caz, aprecieri care depășesc cadrul legal și sunt incompatibile cu funcția de judecător, referiri ce pot atrage răspunderea disciplinară”.
Inspecția Judiciară a respins sesizarea păgubiților Nordis ca fiind inadmisibilă, potrivit deciziei semnate de Roxana Ioana Petcu, șefa Inspecției Judiciare.
„Conform dispozițiilor art.266 alin.2 din Legea 303/2002, privind statutul judecătorilor și al procurorilor, exercitarea dreptului de sesizare nu poate avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești sau dispuse prin ordonanțele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac. În urma analizării memoriului dumneavoastră s-a constatat că exprimați critici cu privire la soluția pronunțată prin Incheierea nr. 107/14.02.2025 în dosarul 652/2/2015 (anul este menționat greșit n.r.) al Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secția Penală, obiectul acestuia încadrându-se în situațiile mai sus precizate și expres exceptate controlului administrativ aflat în competența Inspecției Judiciare”, se arată în documentul semnat de Roxana Ioana Petcu și consultat de HotNews.ro.
Judecătorii ICCJ, acuzați că au antamat fondul dosarului
Păgubiții Nordis și-au exprimat nemulțumirea față de raționamentul celor doi judecători de la Curtea Supremă care au reținut în motivare că păgubiții nu au fost suficient de atenți și de diligenți.
„Motivarea ICCJ ne lasă fără cuvinte, judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul instanței supreme depășindu-și atribuțiile conferite de lege. În primul rând, contrar dispozițiilor legale, judecătorii antamează fondul, analizând probatoriul și din prisma legalității și loialității administrării lui în faza urmăririi penale. Ulterior, în motivarea cu privire la fiecare infracțiune, judecătorii contestației înțeleg doar să critice activitatea procurorului, ignorând obligația acestora de a fi echidistanți”, au arătat păgubiții Nordis într-un punct de vedere transmis către Ziare.com, după publicare hotărârii ICCJ.
Decizia privind respingerea propunerii de arestare a inculpaților din dosarul Nordis a fost adoptată în complet de divergență: doi dintre judecători – Mihail Udroiu și Luminița Criștiu Ninu – fiind împotriva arestării preventive.
HotNews.ro a scris cum judecătoarea Elena Barbu, cea care a avut opinie separată, l-a contrazis pe Mihail Udroiu, chiar cu opiniile de specialitate ale celui din urmă, aflate în cartea care stă la baza învățării studenților și profesioniștilor în drept.
Cazul Nordis
În 7 octombrie 2024, Recorder a publicat o investigație intitulată „Schema Nordis: Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Jurnaliștii au arătat că, deși în firma controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol-Ciorbă, au intrat milioane de euro, majoritatea investițiilor promise nu au fost realizate. Iar în singura clădire ridicată, un hotel din Mamaia, existau „indicii solide” că apartamentele au fost vândute de mai multe ori, către mai multe persoane.
Pe 10 octombrie, Laura Vicol a demisionat din PSD, a scris HotNews, la trei zile după ce și-a dat demisia și de la șefia Comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Pe 18 noiembrie, G4Media a arătat cum candidatul la prezidențiale Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au zburat cu un avion privat închiriat de la același grup Nordis, împreună cu soții Vicol-Ciorbă.
Pe 3 februarie, DIICOT a descins la 70 de adrese în dosarul Nordis, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani. La finalul audierilor, procurorii au reținut 11 persoane, printre care Laura Vicol și Vladimir Ciorbă.
În 5 februarie, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a inculpaților.
Judecătoarea de la Curtea de Apel București a motivat decizia de arestare a preventivă a soților Vicol-Ciorbă în dosarul Nordis prin faptul că fosta șefă a Camerei Deputaților a avut acces la date confidențiale din anchetă și putea compromite investigația. De asemenea, Vicol a ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.
Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi, care au plătit pentru apartamente pe care nu le-au primit niciodată.
Astfel, spun procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă – Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării. De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape 5 milioane de euro.
Decizia Curții de Apel București a fost răsturnată la Curtea Supremă.
INTERVIURILE HotNews.ro