PNRR: renegocierea sau optimizarea? Eliminarea găurilor negre

Pensiile speciale ale arhitecturii administrative a României: Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și Banca Națională de Dezvoltare (BND).

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate și Banca Națională de Dezvoltare, prevăzute în PNRR, reprezintă poverile viitorului, așa cum pensiile speciale reprezintă poverile prezentului.

Nu reformele reprezintă problema PNRR, ci instituționalizarea sinecurilor și conectarea unei noi clientele politice la miliardele de euro pentru dezvoltare.

GĂURILE NEGRE ALE PNRR ÎNGHIT MILIARDE DE EURO

Înainte de renegocierea PNRR, o dezbatere reală despre eliminarea din program a două instituții bugetofage, inutile, care au drept scop doar îmbogățirea noului sistem clientelar și asigurarea unor posturi bine plătite, din bani publici, cu care să fie recompensați prietenii politici, ar avea mai mult succes.

Pentru că orice modificare începe cu pași mici, fundamentați tehnic și financiar.

Iar eliminarea a două instituții care măresc inutil aparatul bugetar și cheltuielile de personal se înscrie în logica reformistă, care stă la baza PNRR.

„MAGIC” ANDIS. CUM SĂ PIERZI UN MILIARD DE EURO

Peste 1,7 miliarde de euro pentru infrastructura sanitară din PNRR, încredințați vinovaților pentru o parte din eșecul celor 8 spitale regionale.

Potrivit domnului Cristian GHINEA, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de G4Media, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va înlocui două direcții din Ministerul Sănătății, una care se ocupă de spitale regionale (construite din fonduri UE) și o alta pentru spitale din fonduri UE.

ANDIS urmează să aibă 52 de angajați, dintre care 25 vor fi preluați prin transferul integral al Direcției de Monitorizare Implementare Spitale Regionale, structură funcțională în prezent în cadrul Ministerului Sănătății, conform PNRR, partea a II a, componenta 12 – Sănătate.

Practic, experții care au gestionat eșecul celor 8 spitale regionale, vor gestiona investiții noi în infrastructura de specialitate, în valoare de 1,089 miliarde de euro și 635 milioane de euro investiții în echipamente necesare acestei infrastructuri, alocați prin PNRR.

O adevărată rețetă a eșecului, condimentată cu funcții de conducere și un consiliu director.

Miza principală a acestei agenții, dincolo de aspectele birocratice și suplimentarea schemei de personal cu sinecuri frumos ambalate pentru public, ar trebui să fie asigurarea finanțării și implementării celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova).

Însă, etapele principale de pregătire a proiectelor celor trei spitale regionale nu pot fi gestionate de ANDIS, deoarece conform PNRR, ele nu vor fi transferate ANDIS imediat după înființarea acesteia, ci doar după ce agenția va fi operațională (după numirea președintelui, a membrilor consiliului director, recrutarea personalului principal, finalizarea primei faze a programului de training și dezvoltare profesională, etc.).

Practic, din cauza noii structuri birocratice, anul 2022 va fi un an pierdut pentru pregătirea spitalelor regionale, pe de o parte pentru că structura birocratică nu va fi complet operațională și nu se va putea ocupa de aceste proiecte, pe de altă parte pentru că de pregătirea proiectelor se va ocupa direcția din Ministerul Sănătății care va fi desființată, deoarece a eșuat cu proiectele spitalelor regionale, din 2017 până în prezent (conform apărătorilor ANDIS).

Definirea ca reformă a constituirii unei structuri birocratice (ANDIS), care oricum are ca fundament o direcție din Ministerul Sănătății și al cărei scop este reașezarea persoanelor în funcții de conducere (și în noul consiliu director), plata sumelor de consultanță și asistență tehnică pentru proiectele din PNRR, fără legături cu indicatorii de rezultat, dovedesc superficialitatea pregătirii instituției și cadrului de implementare a proiectelor, potențialele interese clientelare, reprezentând un fundament al eșecului construirii celor 3 spitale regionale.

Modul în care este definită implementarea reformei 2 – Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, prin raportare exclusivă la înființarea ANDIS, dotarea acesteia cu un sediu, numirea unui președinte și a unui consiliu director, activități de consultanță și asistență tehnică pentru proiectele care intră în portofoliul agenției, dovedesc preocupare față de formă și nu față de esența problemei – eșecul autorităților în realizarea infrastructurii sanitare.

Mai mult, lipsa de claritate în ceea ce privește portofoliul ANDIS, despre care se menționează la capitolul Ținte, doar că va gestiona finalizarea a cel puțin 3, dintre cele 25 de unități medicale/spitale publice, finanțate integral sau parțial din PNRR, evidențiază pregătirea eșecului major al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în ceea ce privește construirea celor 3 spitale regionale și încearcă salvarea măcar a unei părți din investițiile pentru restul infrastructurii sanitare.

Pregătirea ANDIS ca loc pentru clientela politică este evidențiată și de modul în care a fost structurat cadrul pentru funcționarea agenției, care primește între atribuții și acordarea de asistență tehnică autorităților locale.

Deocamdată, doar la cererea acestora.

Iar coroborând atribuțiile ANDIS cu finanțarea activităților (inclusiv „venituri proprii, ca urmare a activităților de asistență tehnică”), rezultă că instituția va trăi și pe spinarea autorităților locale, care trebuie să-și mărească cheltuielile, pentru a susține o structură birocratică a administrației centrale.

Există riscul ca autoritățile locale care apelează la ANDIS (deocamdată, opțional) să fie obligate să realizeze dublă finanțare pentru asistența tehnică, odată pentru proiectanți și diriginții de șantier (în baza prevederilor cap. 3.8 din devizul general, anexă la HG nr. 907/2016) și a doua oară prin plăți către ANDIS.

Practic, reforma 2 – Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, din cadrul componentei Sănătate a PNRR, asigură crearea și menținerea unei structuri birocratice inutile, indiferent de atingerea sau nu a obiectivului prioritar – construirea spitalelor regionale.

BANCA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE (BND) – TICHIA DE MĂRGĂRITAR A PNRR

Crearea unei pușculițe care să gestioneze fondurile pentru investiții publice a fost un vis îndepărtat al politicienilor (mai vechi sau mai noi), indiferent de forma în care a fost ambalată ideea. De la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții la Banca Națională de Dezvoltare, pușculița politică a fost prezentată în ambalajul frumos al modelului viabil european (norvegian, polonez, etc).

În realitate, era doar o formă care asigura controlul politic asupra gestionării resurselor de investiții, o modalitate de a supune fondurile nerambursabile aceluiași mecanism politizat.

Iar Planul Național de Redresare și Reziliență a oferit șansa tichiei de mărgăritar.

Și nu oricum, ci chiar în ambalajul reformei.

Arhitecții PNRR au identificat cheia reformării sistemului fiscal: crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare (reforma R5, în cadrul componentei 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii).

Una dintre justificările înființării BND, este oferită în cadrul PNRR, la componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, secțiunea a) Provocări, unde se menționează că IMM-urile, inclusiv cele cu potențial inovator, au nevoie de investiții susținute prin instrumente diversificate de finanțare, pe lângă finanțarea bancară clasică, instrumente care să asigure implementarea proiectelor cu valoare adăugată ridicată.Citeste continuarea pe Contributors.ro