Un lider PSD pune sub semnul întrebării funcționarea coaliției, dacă legea pensiilor magistraților pică la CCR / Întrebarea la care nu are răspuns

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu, care este și vicepreședintele Legislativului comunitar, a declarat marţi că va lua toate măsurile posibile, în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Rezilienţă, ca România să nu piardă niciun ban din nerespectarea jalonului referitor la pensiile magistraţilor, avertizând în același timp că o eventuală decizie de neconstituţionalitate va duce cel puțin la suspendarea temporară a fondurilor.

În plus, el a apreciat că, dacă se va ajunge la un al doilea refuz din partea CCR pe legea privind reforma pensiilor magistraților, „este un moment în care trebuie să dezbatem dacă această coaliție (de guvernare) funcţionează”.

„În calitate de raportor al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Rezilienţă voi face tot ceea ce pot pentru ca România să nu piardă aceşti bani. Evident, totul este condiţionat de capacitatea Guvernului României în a aplica această lege. Decizia Curţii Constituţionale va fi extrem de relevantă şi importantă pentru a vedea dacă pierdem sau nu aceşti bani”, a spus, la Strasbourg, Victor Negrescu, întrebat despre aşteptata decizie a CCR cu privire la pensiile magistraţilor.

Vicepreşedintele social-democrat al Parlamentului European (PE) a precizat că „o decizie a CCR de invalidare sau de neconstituţionalitate a acestei legi va conduce cel puţin la suspendarea acestor sume de bani”.

„În sensul acesta, evident, cei care au redactat legea trebuie să explice ce au dorit să facă şi să susţină această lege până la capăt. Eu aici, la nivel european, îmi doresc ca România să nu piardă niciun ban alocat pentru ţara noastră”, a adăugat Negrescu, potrivit News.ro.

Ce ar trebui să facă Bolojan dacă legea nu trece de CCR

Întrebat dacă premierul ar trebui să demisioneze în eventualitatea în care legea este declarată neconstituţională, Negrescu a precizat: „Nu am un răspuns la această întrebare. Premierul României, însă, am remarcat în interviurile sale publice, că îşi asumă pe deplin această lege şi, indiferent care ar fi decizia CCR, este un lucru pe care trebuie să-l explice domnia sa”.

„Reforma pensiilor speciale a reprezentat o prioritate pentru această coaliţie de guvernare. Dacă eventual vom ajunge la un al doilea refuz din partea CCR, într-adevăr, este un moment în care trebuie să dezbatem dacă această coalitie funcţionează şi dacă cei care şi-au asumat această reformă au ascultat toate vocile exprimate, toate opiniile specialiştilor şi au respectat Constituţia şi litera legii”, a adăugat Victor Negrescu, subliniind din nou că doreşte ca cele 230 de milioane de euro din jalonul PNRR să nu fie pierdute.

Decizia Curţii Constituţionale este aşteptată pe 28 decembrie, în duminica dintre Crăciun și Anul Nou.

Ce prevede noul proiect privind pensiile speciale ale magistraților

Pe 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.

Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
• introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.