Scrutinul legislativ spaniol va avea loc pe 29 noiembrie, a anunțat luni dimineață prim-ministrul. Ce spun ultimele sondaje și care este sensul deciziei lui Sánchez.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a declanșat luni alegeri anticipate, într-un moment tensionat în Spania, unde au loc proteste pe tema crizei locuințelor. Mandatul actualului parlament ar fi trebuit să se încheie la finalul verii lui 2027.
Confruntarea cu electoratul în acest moment este o mișcare riscantă, având în vedere că Partidul Socialist al premierului se află în urma Partidului Popular din opoziție în sondajele de opinie.
Cu toate acestea, Sánchez a beneficiat de un impuls mulțumită propunerilor de combatere a crizei imobiliare tot mai acute, care au fost bine primite de populație, dar respinse vineri de deputații de dreapta.
„Trebuie să recâștigăm sprijinul cetățenilor”, a declarat Sanchez într-un discurs televizat. „Trebuie să ne mobilizăm și să obținem o majoritate progresistă mult mai largă în parlament, una care să ne permită să depășim interesele private, să realizăm noi progrese sociale și să continuăm transformarea Spaniei”, a adăugat el.
Premierul a recunoscut, de asemenea, că a comis greșeli și că nu a reușit să-și îndeplinească toate promisiunile din campanie.
„Știu, de asemenea, că o parte din acea majoritate socială este nemulțumită astăzi”, a spus el.
Momentul de ruptură
Eșecul din parlament al măsurilor pentru combaterea crizei locuinței este cel care l-a determinat pe premier să aleagă soluția anticipatelor.
Guvernul lui Sánchez a prezentat marți proiectele de lege menite să limiteze practicile speculative, să prelungească până în 2030 măsurile de protecție împotriva evacuării pentru chiriașii vulnerabili și să reînnoiască automat contractele de închiriere existente.
Inițial, părea să existe suficient sprijin parlamentar pentru adoptarea a cel puțin unui decret. Însă joi seara, partidul separatist catalan Junts, care apără drepturile proprietarilor, a anunțat că se va opune ambelor măsuri, asigurând astfel respingerea acestora.
Sánchez a răspuns sfidător la mișcarea Junts, declarând pe X că nu va retrage decretele și prezentând votul parlamentar ca pe un moment decisiv: „A sosit ora adevărului”, a scris el, adăugând că parlamentarii sunt obligați să dea „voturi care îi vor defini pentru generațiile viitoare”.
La cererea Partidului Socialist al lui Sánchez și a formațiunii de extremă stânga Sumar, care alcătuiesc guvernul de coaliție al Spaniei, votul de vineri s-a desfășurat prin ridicarea mâinii, obligând parlamentarii să-și dezvăluie public pozițiile cu privire la măsurile guvernului în domeniul locuințelor.
Un context favorabil lui Sánchez?
Prim-ministrul a subliniat progresele înregistrate de Spania pe plan economic, țara devenind „economia cu cea mai rapidă creștere din întreaga Uniune Europeană, lider în crearea de locuri de muncă”, și a evidențiat investițiile continue în energia verde, care au transformat țara într-o putere în domeniul energiilor regenerabile.
De asemenea, el a evidențiat propriul său rol pe scena internațională, unde s-a remarcat ca unul dintre liderii occidentali care i-au condamnat cel mai vehement atât pe Trump, cât și pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu conflictele din Gaza și Iran, și a intrat în conflict cu giganți ai tehnologiei, precum Elon Musk.
Cetățenii obișnuiți nu resimt însă impactul creșterii economice puternice a Spaniei și al cifrelor record privind ocuparea forței de muncă.
Inflația depășește creșterile salariale, lăsând majoritatea gospodăriilor cu o putere de cumpărare suplimentară redusă, pe fondul creșterii prețurilor și a costurilor locuințelor.
Votul parlamentar de vineri a avut loc pe fondul unor demonstrații la nivel național împotriva crizei locuințelor, cu tabere de protest în marile orașe spaniole.
La începutul ședinței, protestatarii din Madrid au mărșăluit spre parlament, unde au fost întâmpinați de peste 1.000 de polițiști naționali care asigurau paza clădirii.
Protestatarii cer la Madrid măsuri împotriva crizei imobiliare. FOTO: Ananda Manjón / ContactoPhoto / Profimedia 3 OCTOBER 2026
Măsurile lui Sánchez în domeniul locuințelor au oferit liderului socialist o ocazie rară de a se prezenta ca lider al unei stângi mobilizate și de a distrage atenția de la problemele mai dăunătoare din punct de vedere politic, precum criza migranților din Ceuta și scandalurile de corupție, a declarat Lorenzo Bernaldo de Quiros, economist și președinte al firmei de consultanță Freemarket Corporate Intelligence.
„Aceasta este o fereastră de oportunitate”, a spus de Quiros.
Un nou scrutin imposibil
O înfrângere electorală ar însemna sfârșitul unuia dintre ultimele guverne de stânga din Europa, într-un moment în care extrema dreaptă înregistrează câștiguri fără precedent în întreaga regiune, pe măsură ce un număr tot mai mare de alegători europeni părăsesc centrul politic.
Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, se află în fruntea sondajelor electorale, cu un sprijin de 34%. Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26%.
Potențialul partener al PP, partidul de extremă dreapta Vox, înregistrează în sondaje un sprijin de 18%.
Ambele formațiuni de dreapta se opun măsurilor care pun în discuție drepturile proprietarilor și susțin, în schimb, dereglementarea și acordarea de stimulente pentru proprietarii privați.
Dar Sánchez, un politician abil, și-a dovedit de nenumărate ori capacitatea de a-i surprinde pe cei care îl consideraseră de mult pierdut.
Deși nu a obținut niciodată suficiente voturi pentru a forma un guvern majoritar, el a reușit să alcătuiască o serie de coaliții fragile și aparent imposibile, incluzând voci de la extrema stângă până la dreapta separatistă, pentru a rămâne la putere timp de trei mandate consecutive, cu o durată totală de opt ani.
Însă fragmentarea tot mai accentuată a făcut ca guvernul să adopte foarte puține acte legislative în cel de-al treilea mandat și să nu reușească să adopte un buget încă din 2023, chiar dacă economia Spaniei a continuat să fie una dintre cele mai performante din lumea dezvoltată.
Probleme de corupție în jurul premierului
Sánchez a preluat funcția de prim-ministru după ce a condus o mișcare de demitere a lui Mariano Rajoy, lider de centru-dreapta, în urma unor scandaluri majore de corupție din cadrul Partidului Popular al lui Rajoy.
Contrar tuturor previziunilor, el a câștigat un al doilea mandat de patru ani în 2023, în ciuda pierderilor importante suferite în alegerile regionale și locale anterioare, reușind să obțină sprijinul unei alianțe informale de partide din parlament.
Acest lucru a fost posibil după ce a promis o amnistie extrem de controversată pentru liderii catalani pro-independență în schimbul sprijinului acestora.
Între timp, în ultimii ani, mai mulți membri de rang înalt ai propriului său Partid Socialist au fost acuzați în ultimul an de corupție, ceea ce a dus la scăderea și mai mult a popularității partidului, care a oscilat între 26 și 31% pe tot parcursul mandatului său.
Chiar soția sa este în centrul unui proces, iar fratele său a fost condamnat pentru favorizare în numirea într-un post public – o lovitură pentru liderul socialist.
Soția lui Pedro Sánchez, Begona Gómez, a fost inculpată oficial pentru corupție la capătul unei anchete care a durat doi ani.
Un judecător a pus-o sub acuzare pe Begona Gómez pentru delapidare, trafic de influență, luare de mită și deturnare de fonduri publice, conform hotărârii datate din 11 aprilie.
Cazul implică înființarea unei catedre la Universitatea Complutense din Madrid, codirijată de Gómez, precum și presupusa utilizare a resurselor publice și a relațiilor în scop privat.
În iunie, fostul ministru spaniol al transporturilor José Luis Abalos, personaj cheie în ascensiunea la putere a prim-ministrului socialist Pedro Sanchez și fostă mână dreapta a acestuia, a fost condamnat la 24 de ani de detenție pentru infracțiuni de corupție.
Împotriva lui Trump
Sanchez a fost apreciat încă de la început pentru măsuri precum exhumarea lui Franco dintr-un mausoleu pe care dictatorul și-l construise în afara Madridului și reforma legislației muncii, care a dus la scăderea șomajului la cel mai scăzut nivel din ultimele aproape două decenii.
Premierul și-a consolidat reputația de susținător al cauzelor umanitare și al imigrației încă de la început, declarând în iunie 2018 că Spania va primi nava de salvare a migranților „Aquarius” și pe cei 629 de pasageri ai acesteia, după ce atât Italia, cât și Malta au refuzat să permită navei să acosteze în porturile lor.
În timp ce alte țări europene și-au înăsprit politicile față de imigranții străini, Sanchez a susținut în mod constant că imigrația este esențială pentru susținerea creșterii economice a Spaniei, prin acoperirea deficitului de forță de muncă din sectoare-cheie precum construcțiile, agricultura și turismul, precum și pentru asigurarea veniturilor necesare susținerii sistemului de asistență socială al Spaniei, aflat sub presiune.
Mai recent, refuzul său de a accepta cererile SUA de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB l-a iritat pe președintele american Trump.
Sanchez s-a remarcat la nivel global prin adoptarea unei poziții ferme cu privire la chestiuni progresiste, de la recunoașterea statalității palestiniene până la apărarea instituțiilor multilaterale și luarea de măsuri dure împotriva „oligarhilor din domeniul tehnologiei”.
