Presa străină în diagonală: Brexit, migrație și conflictul Salvini-Macron/ De ce Italia are o criză a zahărului si UE refuză să o ajute

LE POINT: Marine Le Pen salută rezultatele obţinute de extrema dreaptă în Germania şi în Belgia. Marine Le Pen a salutat „dinamica” mișcărilor de extremă dreaptă la alegerile regionale din Germania și la alegerile municipale din Belgia. „Dinamica înregistrată de AfD în Bavaria și Vlaams Belang în Flandra confirmă o viitoare schimbare a balanțelor politice în Parlamentul European în luna mai”, a declarat pe Twitter președinta Adunării Naționale (RN, fost FN), făcând aluzie la alegerile europene de anul viitor. Pentru finalista prezidențialelor din Franța din 2017, este vorba despre „încă o duminică revelatoare în Europa”. Potrivit declaraţiilor președintelui partidului Debout France, fost aliat al Marinei Le Pen în alegerile prezidențiale, Nicolas Dupont-Aignan, aceste alegeri arată apariţia a trei probleme: „1/ sfârșitul submersiunii migrației și protecția culturii noastre 2/ justiția socială și pe merit, 3/salvarea mediului și a sănătății noastre”. Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreaptă anti-Merkel și anti-migranţi (10,6%), a ajuns pe locul patru la alegerile din Bavaria, unde şi-a făcut astfel intrarea în parlamentul regional, potrivit Rador care citeaza Le Point.

RAI NEWS: Ministerul italian de Interne acuză: „Jandarmeria franceză comite fărădelegi pentru a aduce migranţi africani în Italia”. Procuratura din Torino a deschis o anchetă în cazul unor migranţi care ar fi fost puşi să coboare dintr-o furgonetă a jandarmeriei franceze într-o zonă situată dintre Claviere şi Cesena, pe teritoriul italian. Potrivit unor surse ale Ministerului de Interne, o furgonetă a jandarmeriei franceze a fost văzută, vineri, de poliţia italiană la Claviere, Torino, în timp ce mai mulţi oameni, probabil, migranţi de origine africană, erau siliţi să coboare într-o zonă împădurită. Apoi, furgoneta s-a întors în Franţa, numărul de înmatriculare i-a fost înregistrat, iar acum se află sub anchetă. Deocamdată, nu există dovezi în sprijinul vreunei infracţiuni. Magistraţii au primit de la DIGOS un raport informativ, potrivit rador, care citeazăRai News.

LA REPUBBLICA: Salvini despre cazul Clavière: „Nu accept scuzele lui Macron”. Ministrul de interne, Matteo Salvini, nu consideră că scuzele lui Macron pentru depăşirea limitei de graniţă de la Clavière şi abandonarea migranţilor pe teritoriul talian sunt suficiente. Liderul Ligii a continuat să vorbească despre episodul de vineri din Valea Susa pe care-l consideră ca fiind o „ruşine internaţională”, un episod „dezgustător” şi critică versiunea furnizată de prefectul regiunii franceze Hautes-Alpes, Cécile Bigot-Domi. ”Domnul Macron nu poate pretinde că nu s-a întâmplat nimic”, reiterează vicepremierul, „noi nu acceptăm scuzele sale”. Șeful guvernului francez a explicat ieri seară, târziu: „Ne pare rău de ceea ce s-a întâmplat, este o greşeală comisă de către jandarmii care au sosit în zonă doar de câteva zile şi care nu sunt familiarizaţi cu locul”. Numai că Salvini nu acceptă explicaţia : „Abandonarea migranţilor într-o pădure italiană nu poate fi considerată o greşeală sau un accident”, a reiterat Salvini, marţi dimineaţă. „Ceea ce s-a întâmplat la Clavière este o ofensă fără precedent la adresa ţării noastre, şi mă întreb dacă organismele internaţionale, de la ONU până la Europa, nu consideră că e ‘dezgustător’ să laşi nişte oameni într-o zonă izolată, fără ajutor și fără să semnalezi acest lucru”, potrivitLa Repubblica.

FT: În UE, Tusk cere Marii Britanii să vină cu „propuneri concrete” pentru a pune capăt impasului creat de Brexit. UE cere Theresei May să vină cu idei noi pentru a elimina blocajul negocierilor pe tema Brexitului, iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că „bunăvoinţa” nu este suficientă pentru a se ajunge la un acord. Marţi, dl Tusk a declarat că se va folosi de prilejul oferit de reuniunea de mâine a liderilor UE de la Bruxelles ca „să o întrebe pe dna premier May dacă dispune de propuneri concrete în vederea depăşirii impasului”. Pentru ca această deblocare să poată avea loc, pe lângă bunvoinţă, avem nevoie de fapte”, a declarat el la o conferinţă de presă. Cu ocazia reuniunii la nivel înalt din această săptămână, dna May şi negociatorul-şef din partea UE îi vor informa pe liderii UE, participanţii urmând să dsicute despre perspectivele unui acord după ce, săptămâna trecută, negociatorii nu au putut ajunge la unul în privinţa soluţiilor menite ca, după Brexit, să prevină o „frontieră dură” cu Irlanda, potrivitFinancial Times, citat de Rador.

MTI: Parlamentul Ungariei a adoptat o hotărâre cu privire la respingerea Raportului Sargentini. Marţi, legislativul de la Budapesta a adoptat o hotărâre cu privire la apărarea suveranităţii Ungariei şi la respingerea defăimării ţării. Hotărârea adoptată marţi împotriva Raportului Sargentini solicită Guvernului ungar să nu se lase şantajat, să respingă acuzaţiile false la adresa Ungariei şi să adopte o poziţie chiar şi pe cale juridică faţă de acest raport calomnios, care a fost adoptat prin înşelăciune. Propunerea înaintată de şeful Cancelariei premierului Ungariei, Gergely Gulyás, şi de preşedintele grupului parlamentar al FIDESZ, Máté Kocsis, a fost adoptată cu 129 de voturi pentru, 26 împotrivă şi cu 18 abţineri. Propunerea prevede: Ungaria îşi apere singură graniţele sale şi că „vom menţine gardurile ridicate împotriva imigranţilor ilegali şi nu ne vom lăsa privaţi de dreptul privind apărarea graniţelor”, potrivit MTI.

LE FIGARO: În defensivă, Ungaria îndeamnă la „scuturarea” Bruxelles-ului cu privire la imigrație. Într-un scurt videoclip, autoritățile ungare avertizează din nou Bruxelles-ul. În timp ce, în septembrie, Parlamentul European a votat în favoarea activării Articolului 7 din cauza atacurilor repetate ale Budapestei la adresa statului de drept, linia de apărare promovată de acest stat membru rămâne aceeași: dacă Ungaria este atacată de Bruxelles, acest lucru se întâmplă din cauza politicii anti-imigrație pe care o promoveaqză. „Am dori să spunem clar marelui public european că nu vrem să devenim o țară a imigrației. Acesta este motivul pentru care guvernul a lansat acest videoclip pe internet în limba engleză, ca răspuns la atacurile împotriva țării noastre”, a afirmat puterea ungară printr-un mesaj pe e-mail, reamintind cuvintele pe care le repetă de săptămâni întregi premierul Viktor Orbán. Acest scurt videoclip, de 35 de secunde, începe cu declaraţia eurodeputatului belgian, totodată președinte al grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care subliniază că „avem nevoie de migrație”. Urmează obiecţiile Budapestei cu privire la numărul de migranți deja primiți pe „bătrânul continent.” Şi anume, faptul că „1,8 milioane de migranți au intrat în Uniunea Europeană încă din 2015” și că „alte milioane urmează să vină”. Urmează apoi o listă a consecințelor pe care, potrivit Budapestei, le-ar avea primirea acestor migranți, cu imagini şocante pe post de ilustraţii, potrivit Rador, care citeazăLe Figaro.

LE VIF: Phenianul denunţă intenţiile malefice ale Washingtonului. Marţi, presa oficială nord-coreeană a atacat marţi Statele Unite pentru voinţa lor „malefică” de a menţine sancţiunile împotriva Phenianului, acuzându-l pe preşedintele Donald Trump că împiedică relaţiile intercoreene să progreseze. Aceste comentarii ameninţă să tulbure negocierile dintre Washington şi Coreea de Nord, în special pe tema unui al doilea summit între dl Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un. La primul summit din iunie de la Singapore, dl Kim repetase angajamentul nord-coreean vag pentru denuclearizare a peninsulei. Dar Statele Unite militează pentru menţinerea sancţiunilor atâta vreme cât Nordul nu va fi trecut la „denuclearizarea finală şi pe deplin verificată”. Washingtonul „joacă un joc dublu”, se poate citi într-un editorial de aproape 1.700 de cuvinte publicat de agenţia KCNA, şi ameninţă să „distrugă” ocazia diplomatiocă apărută între cele două ţări. „Statele Unite (…) răspund bunei credinţe prin rău”, potrivit Rador, care citează Le Vif.

LA STAMPA: Criză zahărului: UE respinge propunerea Italiei privind o intervenţie extraordinară. „Comisia Europeană s-a declarat împotriva propunerii noastre privind depozitarea privată (a deşeurilor), considerând-o prea costisitoare şi ineficientă, potrivit Rador, care citează la Stampa. Sunt extrem de preocupat de viitorul sectorului şi de producţia de zahăr din Italia. Vom face tot posibilul pentru a ne ajuta producătorii”, a declarat Gian Marco Centinaio, ministrul agriculturii şi silviculturii, comentând astfel răspunsul negativ al Bruxelles-ului la cererea guvernului italian de a interveni cu urgenţă pentru a echilibra situaţia de criză a zahărului italian. Potrivit Romei, solicitarea intervenţiei este motivată de faptul că, în ultimele 12 luni, prețurile medii au scăzut cu mai mult de 30 %. În dosarul prezentat luni dimineaţă, se subliniază că „scăderea drastică a preţului zahărului generează un puternic impact negativ atât asupra producătorilor, cât şi asupra industriilor”. Iar pentru Roma, „preţurile curente ale zahărului nu sunt coerente nici chiar pentru cei mai competitivi producători europeni.” Pentru ministru, intervenţia UE era o „măsură care le putea transmite pieţelor un semnal pentru a limita excesul şi, cel puţin pe termen scurt şi mediu, asta ar fi putut echilibra piaţa”, potrivit La Stampa.