În ianuarie 2014, relatam în calitate de jurnalist la fața locului vizita în Israel și Palestina a președintelui de atunci, Traian Băsescu. La un moment dat, un jurnalist cu mai multă experiență decât mine în politica românească (pe care nu am să-l numesc deoarece nu am acordul său), mi-a arătat un personaj din anturajul lui Băsescu și mi-a spus: „Puțină lume știe, dar el are foarte multă influență în România”.
„De ce?”, am întrebat. „Nu aș putea să-ți spun exact… nu știu”, mi-a răspuns jurnalistul.
Într-o perioadă în care se vorbește foarte mult despre „Sistem” și despre implicarea serviciilor secrete din România în criza politică, o fotografie făcută la Bruxelles, joia trecută, cu Nicușor Dan, care se află la o masă cu același Lucian Pahonțu și trei europarlamentari, alimentează speculațiile.
Negociator și recrutor
Ce căuta un șef de serviciu secret la o discuție dintre președinte și mai mulți politicieni, când acesta caută susținere pentru guvernul Veștea? Însuși Adrian Veștea a mărturisit că l-a adus SPP la Cotroceni atunci când a fost chemat de către Nicușor Dan.
Șeful statului pare că nu mai are consilieri civili, de vreme ce recrutările de premieri se fac cu ofițeri SPP.
Care este datoria SPP
Administrația prezidențială nu a lămurit și acest aspect al fotografiei publicate de site-ul Digi24. Poate ar fi fost bine s-o facă, dacă președintele nu are nimic de ascuns.
Nicușor Dan, la masă cu mai mulți politicieni la Bruxelles, dar și cu șeful SPP, Lucian Pahonțu. Foto: captură Digi 24
Pe site-ul SPP scrie că acest serviciu este specializat în protecția demnitarilor români a demnitarilor străini în timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședințelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Să fi fost vorba despre protecția lui Nicușor Dan sau despre „influența” de care-mi spunea colegul din presă în urmă cu 12 ani?
Ciucu și Sistemul
De la tribuna Congresului PNL de duminică, Ciprian Ciucu a folosit de cel puțin 10 ori cuvântul „Sistem”: „Sistemul a ales să pună presiune pe Partidul Național Liberal”, a spus la un moment dat primarul Bucureștiului.
„Știți care e problema cu sistemul? Nu participă niciodată la alegeri. Sistemul e etern în gradele și funcțiile lor, care rămân și după noi”, a mai declarat Ciprian Ciucu, într-un discurs care, judecând după aplauzele primite, a fost pe placul audienței.
Primarul Capitalei a mai spus că „aceiași oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veștea să formeze un Guvern sunt aceiași oameni care au pregătit operațiunea specială căreia astăzi trebuie să-i fac față și o să vin cu detalii. Apropo de Adrian Veștea, cred că Adrian Veștea nu-și aparține”.
Ciprian Ciucu se referă la dosarul său penal deschis de DNA în care este acuzat de luare de mită în perioada în care era primar al Sectorului 6.
Nu poți să nu remarci data selectată de procurori
Punerea sa sub acuzare s-a petrecut pe 18 iunie, adică cu două zile înainte de Congresul PNL, unde ar fi trebui să candideze la funcția de prim-vicepreședinte al partidului. Din cauza dosarului, nu a mai făcut-o. Nu poți să nu remarci timingul ales de procurori pentru deschiderea acestui caz de corupție.
Unul dintre miniștrii propuși din cabinetul Veștea, pesedistul Petre Florin Manole nu putea rata mingea ridicată la fileu de procurori și a lovit pe Facebook: „Ciucu Ciprian este de astăzi un penal în cea mai importantă funcție din București! Congresul PNL se ține în București ca să poată participa și candidatul aflat sub control judiciar?”.
Cam acesta este nivelul politicii românești, prezumția de nevinovăție e inexistentă. Dar nu ar fi prima dată când se întâmplă așa.
Nu sunt conspirații de pe Tiktok, ci afirmații făcute de oameni cu experiență
Ce mă preocupă pe mine este însă această invocare frecventă a „Sistemului”. De câteva zile, tot auzim și citim că la baza acestei crize politice sunt, de fapt, serviciile secrete care s-au pus în slujba președintelui Nicușor Dan, pentru a-i oferi guvernul de care are nevoie.
Nu sunt conspirații de pe TikTok, lansate de georgisti, ci o spun oameni cu experiență și care cunosc bine peisajul politic de după 1990, de la fostul consilier prezidențial de pe vremea lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, la filozoful și editorul Gabriel Liiceanu și până la politicianul Ciprian Ciucu.
Și chiar dacă nu vedem această teorie spusă cu subiect și predicat, atunci apar în presă poze cu șefi de servicii secrete care participă la întâlnirile dintre președinte și politicieni.
Românii, probabil, sunt dezgustați
Ce ar crede un cetățean din Germania care citește presa românească din aceste zile? Cine, de fapt, conduce România, așa cum întreabă Vladimir Tismăneanu? Ce rol mai au partidele politice, dacă guvernele sunt făcute de serviciile secrete care controlează pur și simplu partide precum PSD, după cum spune, de exemplu, Sebastian Lăzăroiu.
Am dat exemplul cetățeanului din Germania, pentru că m-am obișnuit să citesc publicația germană FAZ în fiecare dimineață și nu am găsit niciodată acolo un articol în care un politician să-l acuze pe cancelarul Friedrich Merz că se folosește de serviciile secrete germane ca să-și aranjeze majoritatea parlamentară.
Dacă străinii ar fi probabil bulversați de ce citesc în România, românii sunt cu siguranță dezgustați. Poate se gândesc serios dacă mai are vreun sens să participe la alegeri, dacă, oricum, „Sistemul” decide cine conduce țara.
Care a fost ultimul raport real al serviciilor secrete oferit societății
Cum ieșim din această paradigmă, în care se complac toți, de la președinte, la lideri de partide? Discutând serios despre rolul serviciilor secrete în democrația românească, de la partide, la actul de justiție. Nu cumva au prea multă putere?
Într-o țară democratică, o acuzație atât de gravă precum cea făcută de Ciprian Ciucu s-ar lăsa cu o anchetă parlamentară. Cum adică „oamenii care-l împing pe Veștea să formeze un guvern” sunt cei care au pornit un dosar penal împotriva sa? Adică președintele face dosare penale?
La noi, aceste lucruri și rămân de obicei în aer. Nici măcar cu o dezmințire nu suntem tratați. De fapt, dezmințire din partea cui? A administrației prezidențiale, a SRI? SRI nu are, de trei ani, nici măcar un șef civil, deci este condus de militari, cine să ne dea explicații?
De altfel, când au dat socoteală ultima dată serviciile secrete din România unei comisii parlamentare, deși oficial, există în Parlament comisii dedicate de control a SRI sau a SIE?
Ce ar trebui să facă președintele
Despre rolul acestor servicii în politică românească se vorbește aproape exclusiv în podcasturi și în presă. Sau atunci când un politician declară – poate pe bună dreptate, poate nu – că i s-au înscenat dosare penale.
O discuție sinceră despre rolul serviciilor secrete în societatea românească ar trebuie musai pornită de undeva. Și cel mai îndreptățit s-o facă este chiar președintele, având în vedere că se află în mijlocul acestor controverse.
După ce se instalează noul guvern, iar apele se vor mai liniști, Nicușor Dan nu doar că ar trebui să răspundă la acuzațiile că se folosește de serviciile secrete, dar ar trebui să lanseze și o dezbatere onestă despre rolul acestor instituții în democrația românească.
Și ar putea să înceapă, de pildă, cu explicarea rolului șefului SPP în anturajul său. E protecție sau „influență”? Nu de alta, dar președintele vine din societatea civilă, care e obișnuită să ceară explicații de la decidenții politici. Acum ar fi rândul său să le ofere.
Criza politică din România va fi principalul subiect și în ediția de mâine a newsletterului „Rațiunea, înapoi!”, trimis în fiecare marți pe mail de jurnalistul Gabriel Bejan. Pentru a-l primi pe mail trebuie să vă abonați:
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
