Presedintii de cluburi verticalizeaza coruptia

Patronii cluburilor de fotbal din Romania au driblat legile mai agil decit jucatorii propriilor echipe, pentru a inscrie cit mai mult in conturile personale. Garant al obtinerii notorietatii, sportul cu cea mai mare priza la populatie a atras ca un magnet oameni de afaceri din diverse zone de activitate, dar cu un scop precis, scuzat de mijloace paralele cu legea de cele mai multe ori.

O data ce s-au trezit proprietari de istorie si de imagine favorabila in ochii suporterilor, oamenii deveniti „de fotbal“ s-au folosit de valoarea adaugata de notorietate pentru a-si deschide portite de fentat legea in strinsa legatura cu o alta categorie la care se pricepe toata lumea – domeniul politic.

De la afaceri cu statul, care a fost lasat constant in ofsaid, pina la subterfugii in ordinea numerelor de pe tricou pentru a scapa de plata impozitelor, la care se adauga ilegalitati fara legatura cu sportul care i-a propulsat pe cei mai multi in „Top 300“, stapinii stadioanelor si beneficiarii industriei din jurul lor si-au rezervat bon de ordine la organele de justitie ale statului. Cotidianul a facut un inventar al dosarelor presedintilor de cluburi.

Problemele reale ale fostului vicepremier George Copos au inceput chiar in timpul mandatului din guvernul Tariceanu, fapt ce a influentat si demisia patronului Rapidului. Copos este in continuare cercetat pentru afacerile cu Loteria Romana, din care a avut un cistig de aproximativ cinci milioane de euro.

Patronul Rapidului alaturi de asociatul sau Roza Gilio Giuzepe sint cercetati pentru savirsirea infractiunilor de participare la o licitatie cu strigare de oferte trucate, inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalare de bani, dupa ce, in 2004, firma lui Copos, Ana Grup, a vindut prin intermediari 38 de spatii comerciale catre Loteria Romana la preturi supraevaluate.

In acelasi dosar este cercetat si presedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu, tot pentru spalare de bani si fals sub semnatura privata, procurorii sustinind ca tranzactiile s-au desfasurat prin conturile familiei Voiculescu. Procesul a fost aminat pentru luna octombrie.

Pe de alta parte, clubul patronat de fostul vicepremier se afla in proces cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru datorii de aproximativ 2,5 milioane de euro, acumulate de ProRapid, care face parte din actuala societate pe actiuni. In prima instanta, Fiscul a cistigat un proces.

Nu acelasi lucru s-a consemnat in cazul lui Gigi Becali, patronul Stelei cistigind definitiv razboiul lui cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Desi la sfirsitul anului 2005 presedintele de atunci al ANAF, Sebastian Bodu, instituise sechestru asupra averii lui Becali, inclusiv asupra actiunilor pe care le detine la Steaua, pentru a recupera datoriile de 12 milioane de euro ale Asociatiei Fotbal Club Steaua, patronul gruparii din Ghencea si-a recapatat drepturile asupra averii la tribunal.

Instanta Judecatoriei Sectorului 3 a admis contestatia lui Gigi Becali, dar nu si pe cea a ANAF, venita in termen de 15 zile de la pronuntarea sentintei, astfel ca institutia abilitata sa recupereze restantele vechii societati care administrase Steaua in trecut nu a mai putut face nimic. Ceea ce i-a permis lui Becali sa-l atace public pe Sebastian Bodu.

„Ce inseamna hotarirea asta? Inseamna ca acest om (n.r. – Sebastian Bodu) a incalcat niste principii de drept. Ca a facut niste abuzuri.

Daca Alianta asta, Dreptate si Adevar, este chiar asa, atunci Bodu ar trebui sa fie dat afara pentru ca a compromis imaginea unei institutii a statului“, declara triumfal Becali la auzul sentintei, iar dorinta sa a fost „indeplinita“ la mai bine de un an distanta, Bodu fiind demis.

Principala problema a lui Becali, care imediat dupa ’90 facea afaceri cu blugi si sapunuri, ramine schimbul de terenuri cu Ministerul Apararii Nationale.

Pe 19 mai 2006, ministrul Apararii de la data tranzactiei, Victor Babiuc, si Becali au fost pusi sub acuzare de procurorii Sectiei Parchetelor Militare pentru comiterea infractiunilor de abuz contra intereselor publice, respectiv complicitate la acest delict.

Potrivit anchetatorilor, Gigi Becali a oferit ministerului un teren de 21,5 hectare in satul Stefanestii de Jos, din judetul Ilfov, in schimbul unui teren mult mai valoros, de 20,9 hectare, localizat in zona Baneasa Pipera. La vremea respectiva, metrul patrat de pamint in zona Pipera era de 20-25 de dolari, in timp ce, la Stefanesti, un metru patrat costa nu mai mult de sase-sapte dolari.

De unde rezulta ca valoarea terenului detinut de Becali era de doar 1,4 milioane de dolari, in timp ce suprafata detinuta de Ministerul Apararii Nationale costa 3,3 milioane de dolari, ceea ce a devenit profitul patronului echipei din Ghencea.

integral in Cotidianul