Primăria Capitalei va construi un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an. Unde va fi amplasat, cât costă și cum vom ajunge să depunem la groapă doar 13% din gunoiul produs

Consiliul General a adoptat, marți, Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti. Documentul propune în principal construirea unui incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. Valoarea investiției ar fi de 146 milioane de euro, iar instalaţia de tratare a deșeurilor ar urma să fie funcțională până în 2023. Dacă master planul va fi respectat, se estimează că doar 13% din cantitatea de deșeuri generată de oraș va fi depusă la groapă, față de 73% în prezent.

Sectoarele Capitalei vor trebui să furnizeze următoarele cantităţi anuale de deșeuri: Sectorul 1 – 28.130 de tone, Sectorul 2 – 43.093 de tone, Sectorul 3 – 48.092 de tone, Sectorul 4 – 35.913 de tone, Sectorul 5 – 33.885 de tone, Sectorul 6 – 45.886 de tone. În incinerator vor fi arse și deșeurile produse în Ilfov.

Pentru amplasarea incineratorului sunt propuse 3 amplasamente: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor nr. 1A) și CTE București Sud (strada Releului nr. 2B). Cel mai mare punctaj a fost obținut de CTE Progresu.

Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti vizează intervalul 2017-2046 și în principal vizează colectarea selectivă a deșeurilor și valorificarea acestora pentru a respecta legislația europeană și țintele asumate de țara noastră.

Investiții de 450 de milioane de euro

Master Planul propune în total investiții de 450 milioane de euro, astfel: instalație de digestie anaerobă (43 de milioane de euro); instalații de tratare biologică (16 milioane euro), incineratorul (146 milioane de euro); sistem pentru colectare selectivă deșeuri menajere pentru tot orașul (178 milioane de euro). Toate trebuie făcute până în 2023. Pentru majoritatea acestor investiții pot fi accesate fonduri europene nerambursabile.

În document se menţionează că atribuirea viitoarelor contracte de delegare a activităţii de colectare şi transport în toate sectoarele Bucureştiului trebuie să se facă începând cu cel târziu anul 2020 și să prevadă colectarea separată a deşeurilor reciclabile.

Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti a fost comandat de Primăria Capitalei și realizat de Ramboll South East Europe SRL.

Dacă master planul va fi respectat, se estimează că doar 13% din cantitatea de deșeuri generată de oraș va fi depusă la groapă, față de 73% în prezent.

Controverse

Proiectul a stârnit mai multe controverse deoarece incineratorul ar folosi o cantitate mai mare de deșeuri decât produce orașul și ar polua, spune opoziția.

„Dacă noi vom aproba acest Master Plan, se prevede acolo că România va aduce în ţară tehnologie de incinerare de deşeuri la nişte capacităţi supradimensionate, de care nu avem nevoie, cu alte cuvinte scrie acolo că, dacă vom aduce acest incinerator, care, de fapt, reprezintă tehnologie depăşită, pentru că e poluantă, noi ne obligăm să ardem o cantitate de deşeuri pe care nu o producem (…). Vom fi obligaţi să importăm deşeuri din alte ţări”, a declarat consilierul general PNL, Ciprian Ciucu.

„Ceea ce e tehnologie cumva perimată noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru”, a declarat şi consilierul general al USR Alexandru Gâdiuţă.

Primarul Gabriela Firea spune însă că este vorba despre o instalație de valorificare a deșeurilor municipale, iar astfel de facilități sunt și la Viena și nu poluează.

”Planul prevede și o listă de investiții prioritare, iar una dintre ele este instalaţia de tratare a deșeurilor municipale cu valorificare energetică, adică acea stație care va permite ca din tratarea deșeurilor municipale să producem curent electric și energie termică pentru Capitală. Având aprobat acest Master Plan, putem avansa cu următorii pași pentru concretizarea acestei investiții: studiul de fezabilitate, apoi proiectul tehnic plus execuția. Subliniez că este vorba despre o stație de eficiență energetică, așa cum există deja doua în Viena, așa cum există în principalele capitale europene și care sub nicio formă nu poluează, dimpotrivă, ne ajută să punem punct acestui subiect atât de dificil al depozitării deșeurilor, care continuă să creeze probleme majorității cetățenilor Municipiului București. Așa cum știți, legislația europeană reglementează foarte strict depozitele de deșeuri. Aici trebuie să ajungă doar ce nu se poate recicla și valorifica, iar pentru noi, principiul colectării selective trebuie să devină lege, trebuie să devină o obligativitate”, a explicat Gabriela Firea.

Radiografia dezastrului din București în privința colectării selective

Conform estimărilor realizate de elaboratorul Master Planului, în anul 2016, în municipiul Bucureşti au fost generate circa 1.033.874 tone deșeuri municipale, din care circa 606.159 tone deşeuri menajere, circa 259.782 tone deşeuri similare celor menajere, circa 104.528 deşeuri similare din coşurile stradale şi deşeuri abandonate, circa 32.501 tone deșeuri din parcuri şi grădini, circa 12.459 deșeuri din pieţe şi circa 18.446 deșeuri stradale.

În ceea ce priveşte tratarea deşeurilor municipale, din cantitatea totală de 1.033.874 tone estimat a fi generată în anul 2016, circa 15% a fost reciclată (151.283 tone reciclate material și 1.100 tone compostate), iar circa 10% (105.958 tone) a fost valorificată energetic (co-incinerată în fabrici de ciment). Cantitatea de deşeuri municipale depozitată în anul 2016 a fost de cca. 756.400 tone, potrivit sursei citate.

Deşi populaţia municipiului reprezintă cca. 9% din populația României, cantitatea de deşeuri generată reprezintă cca. 20% din cantitatea totală generată la nivel naţional, indicatorul de generare a deşeurilor menajere rezultat este de cca. 0,9 kg/locuitor/zi, fiind semnificativ mai ridicat față de indicatorul mediu la nivel național pentru mediul urban, care este de 0,66 kg/locuitor/zi. Indicatorul de generare a deşeurilor municipale este de 562 kg/locuitor/an comparativ cu media UE care este de 476 kg/locuitor/an.

Cantitatea totală de biodeșeuri estimată (generată de operatorii economici din sectorul HoReCa și alimente expirate rezultate din lanțul alimentar) este de 132,700 tone în anul 2016, potrivit sursei citate.

In prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale este colectată în amestec. În anul 2016 au fost colectate separat de către operatorii de salubrizare care au contract cu primăriile de sector doar 27.000 tone deșeuri reciclabile, potrivit sursei citate.

La data realizarii Master Planului, în 2017, tratarea deseurilor municipale se realiza în următoarele instalaţii (parte din ele se află pe teritoriul judeţului Ilfov):

• 7 stații de sortare pentru deşeuri colectate în amestec şi deşeuri reciclabile colectate separat, cu o capacitate totală de cca. 871.000 tone/an;
• 2 stații de compostare, cu capacitatea totală de 12.400 tone/an);
• 1 instalație de tratare biologică cu capacitatea de 40.000 tone/an;
• 3 depozite de deșeuri, cu o capacitate construită disponibilă la sfârșitul anului 2016 de 4,7 milioane mc (conform declarațiilor operatorilor).