Primăria Capitalei va construi un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an. Unde va fi amplasat, cât costă și cum vom ajunge să depunem la groapă doar 13% din gunoiul produs

Consiliul General a adoptat, marți, Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti. Documentul propune în principal construirea unui incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. Valoarea investiției ar fi de 146 milioane de euro, iar instalaţia de tratare a deșeurilor ar urma să fie funcțională până în 2023. Dacă master planul va fi respectat, se estimează că doar 13% din cantitatea de deșeuri generată de oraș va fi depusă la groapă, față de 73% în prezent.

Sectoarele Capitalei vor trebui să furnizeze următoarele cantităţi anuale de deșeuri: Sectorul 1 – 28.130 de tone, Sectorul 2 – 43.093 de tone, Sectorul 3 – 48.092 de tone, Sectorul 4 – 35.913 de tone, Sectorul 5 – 33.885 de tone, Sectorul 6 – 45.886 de tone. În incinerator vor fi arse și deșeurile produse în Ilfov.

Pentru amplasarea incineratorului sunt propuse 3 amplasamente: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor nr. 1A) și CTE București Sud (strada Releului nr. 2B). Cel mai mare punctaj a fost obținut de CTE Progresu.

Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti vizează intervalul 2017-2046 și în principal vizează colectarea selectivă a deșeurilor și valorificarea acestora pentru a respecta legislația europeană și țintele asumate de țara noastră.

Investiții de 450 de milioane de euro

Master Planul propune în total investiții de 450 milioane de euro, astfel: instalație de digestie anaerobă (43 de milioane de euro); instalații de tratare biologică (16 milioane euro), incineratorul (146 milioane de euro); sistem pentru colectare selectivă deșeuri menajere pentru tot orașul (178 milioane de euro). Toate trebuie făcute până în 2023. Pentru majoritatea acestor investiții pot fi accesate fonduri europene nerambursabile.

În document se menţionează că atribuirea viitoarelor contracte de delegare a activităţii de colectare şi transport în toate sectoarele Bucureştiului trebuie să se facă începând cu cel târziu anul 2020 și să prevadă colectarea separată a deşeurilor reciclabile.

Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti a fost comandat de Primăria Capitalei și realizat de Ramboll South East Europe SRL.

Dacă master planul va fi respectat, se estimează că doar 13% din cantitatea de deșeuri generată de oraș va fi depusă la groapă, față de 73% în prezent.

Controverse

Proiectul a stârnit mai multe controverse deoarece incineratorul ar folosi o cantitate mai mare de deșeuri decât produce orașul și ar polua, spune opoziția.

„Dacă noi vom aproba acest Master Plan, se prevede acolo că România va aduce în ţară tehnologie de incinerare de deşeuri la nişte capacităţi supradimensionate, de care nu avem nevoie, cu alte cuvinte scrie acolo că, dacă vom aduce acest incinerator, care, de fapt, reprezintă tehnologie depăşită, pentru că e poluantă, noi ne obligăm să ardem o cantitate de deşeuri pe care nu o producem (…). Vom fi obligaţi să importăm deşeuri din alte ţări”, a declarat consilierul general PNL, Ciprian Ciucu.

„Ceea ce e tehnologie cumva perimată noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru”, a declarat şi consilierul general al USR Alexandru Gâdiuţă.

Primarul Gabriela Firea spune însă că este vorba despre o instalație de valorificare a deșeurilor municipale, iar astfel de facilități sunt și la Viena și nu poluează.

”Planul prevede și o listă de investiții prioritare, iar una dintre ele este instalaţia de tratare a deșeurilor municipale cu valorificare energetică, adică acea stație care va permite ca din tratarea deșeurilor municipale să producem curent electric și energie termică pentru Capitală. Având aprobat acest Master Plan, putem avansa cu următorii pași pentru concretizarea acestei investiții: studiul de fezabilitate, apoi proiectul tehnic plus execuția. Subliniez că este vorba despre o stație de eficiență energetică, așa cum există deja doua în Viena, așa cum există în principalele capitale europene și care sub nicio formă nu poluează, dimpotrivă, ne ajută să punem punct acestui subiect atât de dificil al depozitării deșeurilor, care continuă să creeze probleme majorității cetățenilor Municipiului București. Așa cum știți, legislația europeană reglementează foarte strict depozitele de deșeuri. Aici trebuie să ajungă doar ce nu se poate recicla și valorifica, iar pentru noi, principiul colectării selective trebuie să devină lege, trebuie să devină o obligativitate”, a explicat Gabriela Firea.

Radiografia dezastrului din București în privința colectării selective

Conform estimărilor realizate de elaboratorul Master Planului, în anul 2016, în municipiul Bucureşti au fost generate circa 1.033.874 tone deșeuri municipale, din care circa 606.159 tone deşeuri menajere, circa 259.782 tone deşeuri similare celor menajere, circa 104.528 deşeuri similare din coşurile stradale şi deşeuri abandonate, circa 32.501 tone deșeuri din parcuri şi grădini, circa 12.459 deșeuri din pieţe şi circa 18.446 deșeuri stradale.

În ceea ce priveşte tratarea deşeurilor municipale, din cantitatea totală de 1.033.874 tone estimat a fi generată în anul 2016, circa 15% a fost reciclată (151.283 tone reciclate material și 1.100 tone compostate), iar circa 10% (105.958 tone) a fost valorificată energetic (co-incinerată în fabrici de ciment). Cantitatea de deşeuri municipale depozitată în anul 2016 a fost de cca. 756.400 tone, potrivit sursei citate.

Deşi populaţia municipiului reprezintă cca. 9% din populația României, cantitatea de deşeuri generată reprezintă cca. 20% din cantitatea totală generată la nivel naţional, indicatorul de generare a deşeurilor menajere rezultat este de cca. 0,9 kg/locuitor/zi, fiind semnificativ mai ridicat față de indicatorul mediu la nivel național pentru mediul urban, care este de 0,66 kg/locuitor/zi. Indicatorul de generare a deşeurilor municipale este de 562 kg/locuitor/an comparativ cu media UE care este de 476 kg/locuitor/an.

Cantitatea totală de biodeșeuri estimată (generată de operatorii economici din sectorul HoReCa și alimente expirate rezultate din lanțul alimentar) este de 132,700 tone în anul 2016, potrivit sursei citate.

In prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale este colectată în amestec. În anul 2016 au fost colectate separat de către operatorii de salubrizare care au contract cu primăriile de sector doar 27.000 tone deșeuri reciclabile, potrivit sursei citate.

La data realizarii Master Planului, în 2017, tratarea deseurilor municipale se realiza în următoarele instalaţii (parte din ele se află pe teritoriul judeţului Ilfov):

7 stații de sortare pentru deşeuri colectate în amestec şi deşeuri reciclabile colectate separat, cu o capacitate totală de cca. 871.000 tone/an;
2 stații de compostare, cu capacitatea totală de 12.400 tone/an);
1 instalație de tratare biologică cu capacitatea de 40.000 tone/an;
3 depozite de deșeuri, cu o capacitate construită disponibilă la sfârșitul anului 2016 de 4,7 milioane mc (conform declarațiilor operatorilor).

Primăria Capitalei va construi un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an. Unde va fi amplasat, cât costă și cum vom ajunge să depunem la groapă doar 13% din gunoiul produs

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”