Principalele frici ale tinerilor din România: războiul, calitatea sistemului sanitar, șomajul și bolile grave / Ei sunt mai toleranți privind avortul și comunitatea LGBT

Deși o mare parte dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani muncesc, ei spun că nu au un confort financiar, iar principalele lor frici sunt legate de război și calitatea sistemului sanitar, arată un studiu IPSOS. 

La întrebările din studiului lansat de fundația Friedrich-Ebert România (FES România) au răspuns 1.150 de tineri din România (vârste cuprinse între 14 și 29 de ani). 

La studiu au participat în total 8.943 de tineri, din 12 țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Grecia și Turcia. 

Frica de război, principala temere printre tinerii din România

Temerile tinerilor din România se referă la posibilitatea unui război și la calitatea slabă a serviciilor medicale din țară, după cum au răspuns 59% participanții la studiu. 

În top urmează șomajul, care este o preocupare pentru 57% dintre respondenți, și o boală gravă (53%). 

„Comparativ cu tinerii din celelalte țări intervievate, tinerii din România par să fie printre cei mai îngrijorați de violența de toate tipurile. În ce privește diferențele de gen, se remarcă faptul că tinerele femei raportează în procent mai mare că au temeri și îngrijorări, iar procentul femeilor tinere care se tem de violență sexuală, domestică sau fizică este cu aproximativ 50% mai mare decât cel al bărbaților”, arată datele studiului.

Tinerii, mai toleranți privind cazurile de avort și comunitatea LGBT

„Tinerii din România sunt printre cei mai toleranți față de avort și homosexualitate din regiune”, se arată în studiu. 

Acceptarea avortului se află pe poziția 5,87 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu este „niciodată justificat” și 10 înseamnă că este „întotdeauna justificat”. 

Media privind comunitatea LGBT este asemănătoare, de 5,31, tot pe o scară de la 1 la 10. 

„În studiul anterior, din 2019, media răspunsurilor privind justificarea avortului a fost de numai 3,6, în timp ce în ceea ce privește homosexualitatea a fost de 3,1. În perioada de cinci ani dintre cele două studii, a avut loc o schimbare semnificativă în toleranța tinerilor din România față de aceste două dimensiuni, indicând o liberalizare importantă a atitudinilor față de viața privată”, notează autorii studiului. 

Tinerii au fost întrebați și cât de mult ar accepta o serie de categorii de persoane ca vecini, iar datele arată că 69% dintre tineri s-ar opune să aibă ca vecini consumatori de droguri, 36% vecini care fac parte din comunitatea LGBT (în vreme ce 30% ar accepta, iar 34% sunt neutri). 

32% dintre tineri nu ar accepta să aibă vecini romi, în timp ce 28% nu ar avea o problemă, iar 40% sunt neturi. 

„În ce privește drepturile femeilor, un procent semnificativ mai mare de femei tinere consideră că femeile nu au suficiente drepturi în comparație cu bărbații tineri (56% vs. 27%). Comparația cu datele din 2019 arată că, în ultimii cinci ani, opiniile privind drepturile femeilor, ale minorităților etnice și ale persoanelor LGBTQIA+ au devenit mai polarizate”, conform studiului. 

Discriminați din cauza statutului financiar

53% dintre tineri spun că s-au simțit discriminați „uneori sau adesea” din motive legate de situația lor economică. 

„Cei mai mulți dintre tineri (48%) desfășoară activități remunerate, un procent relativ ridicat dacă ținem cont că eșantionul a cuprins vârstele 14-29 de ani. O treime dintre tinerii români (31%) sunt angajați cu contract de muncă pe termen nedeterminat și cu normă întreagă, procent care este semnificativ mai mare decât media țărilor incluse în studiu (22%)”, conform studiului. 

8% dintre tinerii din România spun că banii nu le ajung nici măcar pentru a-și asigura strictul necesar. Autorii studiului notează că acesta este unul dintre cele mai ridicate procente din regiune.

Majoritatea tinerilor intenționează să plece în străinătate pe o perioadă mai mare de șase luni, iar 33% își doresc să plece definitiv. 

„Principalele motive ale emigrării sunt de natură economică: îmbunătățirea nivelului de trai, salarii mai mari sau pentru posibilități mai bune de angajare”, conform acelorași date.

Datele complete ale studiului pot fi văzute AICI.