Profunzime fără cuvinte – de ce noile generații nu mai preferă cuvântul?

Părinții sunt dezamăgiți de vocabularul copiilor. Și m-am tot gândit: de ce e asta o problemă? Mai ales, am căutat să înțeleg dacă la mijloc e ceva mai mult decât preferința unei generații pentru o articulare diferită a cuvintelor. Încerc să ofer un răspuns.

Dar mai întâi aș vrea să clarific de ce mi se pare că noile generații nu mai găsesc cuvintele atrăgătoare. Dacă avem în vedere comunicarea online, vedem un salt enorm în cantitatea de mesaje transmise între vorbitori. Iar dacă urmărim atent, vedem că reușesc, prin mai puține cuvinte, să exprime o bogăție mai mare de lucruri. Copiii comunică mai mult ca niciodată, despre mai multe subiecte ca oricând, cu mai puține cuvinte ca generațiile anterioare.

Cum e posibil? Prin instrumente prin care pot realiza comparații elaborate și chiar metafore spirituale. Se ajută de imagini, clipuri, emoji-uri și transmit ceea ce își doresc, fără să folosească uneori niciun cuvânt sau folosind cuvintele doar pentru a sprijini celelalte forme de exprimare. Să luăm un exemplu. Gândiți-vă la o imagine cu o pisică somnoroasă și tolănită, deasupra căreia stă scris: „atunci când trebuie să mergi la școală”. Rolul cuvintelor aici este să pună imaginea în context. Nu cuvintele joacă rolul principal, ci imaginea. Efectul e fantastic: emoție, ascuțime, eficiență.

De aceea am o reținere când părinții își expun nemulțumirea cu privire la limbajul copiilor. Fiindcă cei mici sunt fascinați de noile posibilități de exprimare și vor să se diferențieze iar cei mari tind să vadă un pericol sau o decădere în ceea ce nu e familiar. Așa că avem un conflict de suprafață între generații, bazat pe preferințele de comunicare. Unii mai direct, mai ludic, alții mai subtil, mai spiritual. Nimic rău aici.

Totuși, acest conflict de suprafață aduce cu sine unul mai profund. Eu aici văd problema. Aici ar trebui să ne concentrăm atenția. Despre ce e vorba?

Noile generații trăiesc experiențe mai complexe, mai profunde, la vârste din ce în ce mai mici. Numai că ele nu sunt în stare să le articuleze și, implicit, să le înțeleagă. Într-un astfel de context, cresc șansele unor conflicte reale cu cei mai „în vârstă” fiindcă instrumentele folosite în comunicarea pe Internet nu mai sunt de ajutor și își pierd orice forță de exprimare. Copiii au la dispoziție doar un bagaj rudimentar de cuvinte. Și am văzut copii și adolescenți (chiar tineri adulți) care nu reușesc să se împace între ei sau cu părinții mai ales fiindcă nu pot exprima perspectiva trăită. De aceea, consensul e mai greu de atins. Iar copiii devin mai ușor „rebeli”.

Asta cred că e problema pe care o pune cu adevărat vocabularul limitat. Nu e vorba de o competiție de suprafață între generații. E vorba de faptul că noile generații nu sunt echipate cu instrumentele pentru a gestiona și atenua conflictele.

Oricât am dori să fie altfel, în momente de conflict, cuvintele au cea mai mare precizie. Tonul, topica, accentul oferă posibilitatea unor reglaje de finețe. Pur și simplu, noile instrumente cedează când vine vorba de a exprima o întreagă realitate și de a oferi o explicație pentru un comportament sau un gest.

Așadar, chiar dacă noile generații au trăiri din ce în ce mai complexe și mai profunde, profunzimea fără vocabular e la fel de inutilă ca vocabularul fără profunzime. Iar asta înseamnă că un conflict se poate prelungi mai ușor, fiindcă celor mici le e mai greu să iasă la suprafață din profunzimea lor. Au unde se adânci și rămân acolo.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Profunzime fără cuvinte – de ce noile generații nu mai preferă cuvântul?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”