Proiectul lui Tariceanu care exclude presedintele si ministrul Justitiei din procedurile de numire a sefilor DNA si DIICOT, pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat

Comisia juridica a Senatului urmeaza sa dezbata, miercuri, in vederea intocmirii unui raport, propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, referitoare la modificarea procedurii de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a sefilor parchetelor, anunta Agerpres. Pe 14 si 28 martie, senatorii juristi au decis amanarea proiectului de lege initiat de Calin Popescu Tariceanu, care exclude presedintele si pe ministrul Justitiei din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor-sefi.

Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior dateaza din aprilie 2016 – n.r.) si de la Ministerul Justitiei.

„O sa vedem ce e de facut, dar asta nu inseamna se ne grabim cu o legiferare care ar putea sa vina in contradictie cu ceea ce se lucreaza deja la Ministerul Justitiei si este in dezbatere si la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens sa ne grabim. Nici sa dam o solutie de respingere pentru ca ulterior sa ne insusim punctul de vedere al initiatorului de la aceasta propunere, nici sa dam un raport de admitere pentru ca ulterior sa nu il mai sustinem”, declara pe 28 martie presedintele Comisiei juridice, Serban Nicolae.

Proiectul lui Tariceanu a fost deja adoptat tacit, in iunie 2016, de Camera Deputatilor.

Acesta propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic – presedintele tarii si ministrul Justitiei.

„Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii”, prevede proiectul lui Tariceanu.

Potrivit acestuia, revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.

„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

In expunerea de motive a proiectului se arata ca „in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic”.

In momentul de fata legea prevede ca presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, iar propunerea lui Tariceanu este ca aceste numiri sa tina numai de instanta suprema, care sa isi aleaga din randul ei, „fara niciun fel de interventie politica din afara”, conducerea.