Proprietar de arta cu bani putini si fara matusa

Iti place arta, ai niste bani pusi deoparte si te-ai gindit sa-ti faci o colectie. Cum incepi, unde cauti si ce alegi? Vrei sa-ti faci casa mai frumoasa, sa incepi sa colectionezi arta, dar nu stii cum sa apuci taurul de coarne? Citiva critici, specialisti si colectionari iti explica ce trebuie sa stii inainte sa intri in arena.

Nu se poate fara consilieri

Toti specialistii iti recomanda sa te consulti cu un cunoscator inainte sa dai banii pe un obiect de arta sau altul.

Criticul Pavel Susara e de parere ca fiecare trebuie sa isi aleaga un consilier din lumea artistica, fie el critic, istoric de arta sau expert certificat, iar Tudor Octavian atrage atentia ca acesti sfetnici n-ar fi indispensabili daca in Romania ar exista o piata articulata si nu „talciocul saracilor”, unde noii colectionari „se ajuta” cu oameni mai priceputi, preferabil „persoane cu autoritate in domeniu”.

De unde iei un sfetnic si cit te costa

Ca sa nu dai peste tot soiul de impostori, Pavel Susara te sfatuieste sa mergi direct la sursa. Pentru arta contemporana, te duci la Uniunea Artistilor Plastici, unde exista o lista cu criticii.

Daca vrei sa achizitionezi obiecte de patrimoniu sau „arta istorizata”, Susara te trimite la expertii atestati de Ministerul Culturii si Cultelor, care sint cercetatori, muzeografi, istorici de arta, restauratori, grafologi.

Daca iti faci probleme ca te-ar putea costa prea mult, Pavel Susara spune ca „se poate trata cu consilierul”, mentionind doua posibilitati: fie un procent din suma investita, fie un tarif lunar. Criticul considera ca 30 de euro comision la un tablou pe care ai dat 300, sau 100 la unul pe care ti-ai permis sa dai 1000, nu inseamna nici un sfirsit de lume.

Unde facem shopping de arta

Pavel Susara iti propune sa eviti „cumparatul la coltul strazii, pentru ca sint multe falsuri si multi vehiculatori de obiecte fara valoare la preturi mici”, insa recomanda expozitiile, consignatiile, magazinele de antichitati sau diversele tirguri organizate periodic, atit la Bucuresti cit si in tara, plus talciocurile de vechituri.

Sorin Ilfoveanu e insa de alta parere si nu se sfieste sa afirme raspicat ca in Romania nu exista tirguri de arta, asa ca ne trimite la galerii, cu observatia ca nici acestea nu sint facute pe criterii clare, multe „expunind artisti diferiti in acelasi spatiu”.

Ce vinam si de ce sa ne ferim pe piata romaneasca

Desi afirma la unison ca e loc de mai bine la capitolul comert de arta, cunoscatorii spun ca nimeni nu trebuie sa dispere daca o sa ramina fara un Luchian, Brauner sau Patrascu in colectie. Pavel Susara e categoric: „Oferta artistica a pictorilor romani e mult mai vasta decit am invatat in clasele primare”.

Adica, pentru cine vrea arta de patrimoniu, exista artisti nevalorizati, din motive care merg de la ideologie la incapacitatea oamenilor de a recunoaste valoarea. Criticul ofera si un exemplu: Kimon Loghi, explicind ca daca acesta nu facea „realisme viguroase ca Patrascu” inseamna doar ca mergea in alta directie.

Pe de alta parte, pericolul cel mai mare la noi pare a fi lipsa certificatelor de autenticitate, care, spune Pavel Susara, ar implica cheltuieli cotate la 10% din valoarea obiectului. Tudor Octavian devine mai explicit: „In Romania, arta se vinde ca malaiul, cu bon de casa, nu cu certificatul care ii da, de fapt, identitatea.

Probabil ca nici macar Nastase nu poate dovedi provenienta obiectelor din colectia sa”. Daca insa cumperi din galerii, colectionarul si negustorul de arta George Parsoaga te sfatuieste sa soliciti expertiza, ori, in cazul in care autorul mai traieste, sa-i ceri „confirmare pe spatele tabloului sau sa isi dea o carte de vizita a tabloului”.

De ce ai lua arta contemporana

In primul rind, pentru ca-ti place. Altfel n-are sens sa-ti umpli casa de artisti tineri, doar pentru ca un consilier ti-i recomanda pentru valoarea lor bine cotata si pentru ca reprezinta o excelenta investitie.

Apoi, pentru ca e mai ieftina decit arta de patrimoniu: cu cei 50.000 de euro cit te-ar costa un Grigorescu – asta daca reusesti sa dai peste vreunul – ai putea achizitiona lucrari ale artistilor contemporani. In plus, Pavel Susara ne zice ca se mai practica si cumpararea in rate, fie din galerii, fie direct din atelierul artistului.

Ce sa cumperi pe bani putini

Sorin Ilfoveanu iti recomanda sa incepi cu desene si gravuri, care ar da colectiei „un tip special de rafinament”. Colectionarul George Parsoaga ofera un pont: colindarea consignatiilor (cu un specialist, desigur), pentru ca se mai intimpla ca proprietarii, din ignoranta, sa vinda, pe preturi de nimic, lucrari de valoare in magazine care nu se prea omoara cu expertiza obiectelor achizitionate.

Iar o colectie de bun gust nu inseamna doar arta plastica, ci si mobilier sau arta decorativa. Si recomandarea finala: trebuie pastrata unitatea de stil a intregii colectii, fie ca sint tablouri, sticlarie sau mobilier.

10 ponturi la start

Informeaza-te: poti gasi lucruri de valoare daca stii unde sa cauti.

Ia-ti un sfetnic bun si nu arunca banii degeaba.

Nu cumpara chilipiruri la coltul strazii.

Achizitioneaza la expozitii, consignatii, magazine de antichitat i sau tirguri specializate.

Daca nu-ti ajung banii, cumpara si in rate.

Nu te arunca numai la nume mari, cauta valoarea.

Ia arta contemporana, cit mai e contemporana.

Cere certificate de autenticitate.

Intereseaza-te de oamenii in virsta care isi vind de prin casa.

Formeaza-ti gustul si da-i colectiei tale unitate stilistica.

Tineri de toti banii

articol complet in Cotidianul