Protejarea mediului: când soluțiile devin probleme (AFP)

Într-o lume care se confruntă cu schimbările climatice, declinul speciilor, rarefierea surselor de apă, stratul de ozon în pericol și diverse poluări, soluțiile pot deveni probleme, așa cum arată uzinele de desalinizare, obiect al unui studiu publicat luni, scrie AFP.

Potrivit acestui studiu, pentru fiecare litru de apă dulce, destinat consumului uman sau industrial, o uzină de desalinizare produce în medie 1,5 litri de „saramură”, un noroi ultrasărat, după cum arată cercetători din Canada, Olanda și Coreea de Sud, care au revizuit în creștere precedentele estimări.

Situate în majoritate în apropierea oceanelor, aceste uzine deversează deșeurile în mări, râuri și ape de suprafață, unde concentrația de sare bulversează ecosistemele și crește temperatura apelor. La această poluare se adaugă cea a produselor chimice folosite, pe bază de clor sau de cupru.

Iată alte exemple de soluții care au devenit probleme:

• Ozon contra climat

În 1987, protocolul de la Montreal interzicea anumite tipuri de aerosoli industriali la originea găurii din stratul de ozon, care ne protejează de razele ultraviolete ale soarelui.

Pentru a folosi aceste substanțe, utilizate în special în refrigerare, noi gaze au fost lansate pe piață, HFC. Până să se realizeze, 20 de ani mai târziu, că e vorba de gaze cu efect de seră, foarte nocive pentru climat, de această dată, deoarece sunt mult mai puternice decât CO2 sau metanul.

Comunitatea internațională a convenit în 2016 să renunțe progresiv la HFC.

• Energie verde contra extracție

Energia eoliană, solară – tehnologiile verzi furnizează o energie fără cărbuni, regenerabilă, favorabilă climatului. Dar echipamentele au nevoie de cantități mici de metale critice, a căror extracție necesită multă energie și are efecte nocive asupra mediului.

În ancheta „Războiul metalelor rare”, ziaristul Guillaume Pitron, care a vizitat 12 țări producătoare, descrie dealurile din China „tăiate în două pe verticală” și „lacurile toxice” din Mongolia.

„Vrem să realizăm salturi tehnologice fără salturi de conștiință”, spune ziaristul, care sugerează mai degrabă orientarea spre reciclare, metale mai puțin energofage sau raționalizarea materiilor prime.

• Biocarburanți contra păduri

Creșterea prețului petrolului în anii 1970 și pericolul climatic au încurajat producția de biocarburanți, produs în parte din porumb sau ulei de palmier.

O idee care părea salutară: cantități mai mici de CO2 care ar fi absorbite chiar de creșterea plantelor utilizate pentru producție.

Doar că energia necesară transformării și transportului carburanților a subminat obiectivul. În scurt timp producătorii au început să taie pădurile tropicale (mai eficiente pentru absorbția CO2), pentru a produce plante și oleo-proteice utilizate în compoziția combustibililor.

• Eoliene contra biodiversitate

Circa 350.000 de eoliene furnizează în prezent peste 500 gigawați de energie curată, respectiv 4% din cererea mondială.

Dar marile elice și ucid: până la 328.000 de păsări, în special specii nocturne, mor în fiecare an doar în Statele Unite.

Turbinele perturbă ecosistemele. Potrivit unui studiu efectuat în munții indieni, păsările prădătoare sunt de patru ori mai puțin numeroase din cauza câmpurilor de eoliene. Dispariția lor are un efect de bulgăre de zăpadă, alterând densitatea și comportamentul altor animale.