Punctul slab al educației din România, văzut de o cercetătoare româncă, membră a Academiei de Inginerie a SUA. Cleopatra Căbuz: Elevii nu sunt axați pe „Oare ce aş fi eu bun să fac?”, ci pe „Unde intru mai ușor?”

​După ce a lucrat la mari universități din Statele Unite și Japonia, cercetătoarea Cleopatra Căbuz vrea să ajute universitățile românești să prindă un loc pe harta lumii academice. Absolventă a Facultății de Electronică și Telecomunicatii de la Universitatea Politehnică, Cleopatra Căbuz a plecat din România în 1995, când a primit o ofertă de nerefuzat de la o mare companie americană, iar anul trecut a devenit membră în Academia Naţională de Inginerie din Statele Unite ale Americii.

Cu toate că locuieşte în SUA, Cleopatra Căbuz vine des în România, iar multe dintre lucrurile care se întâmplă în sistemul de învăţământ românesc i se par nefireşti. În opinia acesteia, sistemul de învăţământ din România pune bază mai mult pe cunoştinţe teoretice. Aplicaţiile practice lipsesc din facultăţile tehnice din România.

„Cunoştinţele teoretice pe care le primesc în facultăţile din România sunt foarte solide. Sunt mult mai bune la inginerii care vin din România faţă de inginerii din alte părţi. Dar când vine vorba de partea practică, să pui mâna pe ceva, să proiectezi un sistem şi să-l faci să meargă, atunci de multe ori sunt probleme pentru că nivelul de dotare a laboratoarelor, interacţiunile dintre universităţi şi partea industrială sunt mai reduse. Şi ai nevoie de un timp mai îndelungat ca aceşti oameni să capete un spirit practic”, a spus Cleopatra Căbuz.

Schimbările din educaţie derutează copiii

Cercetătoarea este familiarizată cu schimbările repetate din sistemul de educaţie din România şi spune că acestea nu fac decât să îi deruteze pe elevi.

“Eu cred că aceste schimbări derutează copiii. Am legături cu elevi de liceu, am nepoţi, nepoate şi sunt foarte axaţi pe cum se dă examenul de admitere şi unde poţi să intri, nu sunt neapărat axaţi pe “Oare ce aş fi eu bun să fac? Oare ce mi-ar plăcea?” Şi ăsta e o diferenţă enormă între ce se petrece în SUA şi ce se petrece aici. Acolo, oamenii încearcă să-şi găsească vocaţia. Aici nu ştiu dacă oamenii încearcă să-şi găsească neapărat vocaţia sau se întreabă “Unde aş intra mai uşor, ce aş face mai repede?”. Lucrul ăsta ulterior are repercusiuni extrem de mari în cariera pe care o urmează”, spune Cleopatra Căbuz.

Aceasta spune că îşi doreşte să pună România pe harta cercetării lumii şi vrea să aducă în universităţile tehnice programul „Inginerul Viitorului”, dezvoltat de Academia Americană de Ştiinţe, al cărei membru este.

„Lucrez acum să aducem programul de la Academia Americană pentru crearea inginerului secolului XXI. Să-l aducem la Politehnica din Bucureşti. Sperăm ca, în mai anul viitor, să avem un eveniment major la Politehnică, împreună cu Academia Americană şi cu alte universităţi din lume. Aş dori foarte mult să folosesc cunoștințele din poziţia pe care o am acolo, şi cunoştinţele pe care le am, tehnice şi de business, şi să aducem aceste îmbunătăţiri în sistemul de învăţământ românesc”, a spus cercetătoarea.

„În inginerie trebuie să-ţi placă partea practică”

Cleopatra Căbuz consideră că ingineria va fi extrem de importantă în următoarele decenii. De aceea, îi sfătuieşte pe elevii români să aleagă această profesie.

“Ce îi sfătuiesc pe cei care vor să urmeze ingineria este întâi şi întâi să-şi dea foarte bine seama de ce le place. De ce vă spun asta? Sunt oameni cărora le place foarte mult partea teoretică, de matematică sau de fizică, să se ducă acolo. Dar când vii în inginerie trebuie să-ţi placă partea practică, trebuie să fii creativ, trebuie să inovezi. Ei trebuie să-şi dea seama dacă au această capacitate, dacă le place să facă lucrul ăsta, dacă le place să-şi ia riscuri. Ca inginer, trebuie să fii dispus să faci ceva nou”, adaugă Cleopatra Căbuz.

De anul trecut, Cleopatra Căbuz este membră a Academiei Naţionale de Inginerie, titlu cel mai înalt pe care îl poate primi un inginer din SUA.

„În SUA, titlul de membru al Academiei Naţionale de Inginerie este cel mai înalt titlu pe care îl poate obţine un inginer. Este o organizaţie de prestigiu, alegerea se face de către membrii Academiei în mod secret. Eu nu am ştiut că eram propusă, nu am ştiut că urma să fiu aleasă. Pur şi simplu am primit emailul că sunt membră a Academiei şi a fost o surpriză extraordinară”, a mărturisit Cleopatra Căbuz.

A lucrat pentru siguranţa Aeroportului Heathrow

Academia Americană de Inginerie primeşte în special cercetători care au impact asupra societăţii. Cleopatra Căbuz a lucrat la darea în folosinţă a Terminalului 5 al Aeroportului Heathrow din Londra.

„La momentul respectiv, acolo era cel mai mare sistem conectat de protecţia la incendii din lume, cu control vocal, un sistem de o complexitate extraordinară. Aveam dificultăţi mari şi am fost acolo în multe întâlniri cu cei care conduceau de la British Airport Association, ca să meargă şi să fie gata la momentul în care aeroportul a intrat în funcţiune”, îşi aminteşte Cleopatra Căbuz.

Un alt moment important în cariera cercetătoarei a fost la Stadionul Wembley, unde a ajutat la rezolvarea problemelor la sistemul de securitate. Cleopatra Căbuz deţine peste 50 de brevete de invenţie în SUA.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!