Răcesc sau nu copiii mai repede din cauza frigului? Răspunsul și sfaturile medicului pediatru: „Tranziția treptată este cea mai importantă”

Primele săptămâni reci pun la încercare rezistența organismului copiilor, mai ales când trec de mai multe ori pe zi din căldura din case în aerul rece de afară. „Frigul nu aduce virusul, ci îl ajută” – avertizează dr. Raluca Bidiga. Nu frigul „îmbolnăvește”, ci faptul că, în aer rece, mucoasa nazală își pierde parțial capacitatea de apărare, iar virusurile întâlnite în colectivitate au cale liberă. Pediatrul explică în detaliu, pentru părinți, cum reacționează corpul copiilor și ce putem face concret în această tranziție de sezon.

Cum slăbește aerul rece apărarea naturală a organismului

Atunci când inspirăm aer rece, vasele de sânge din mucoasa nazală se contractă, fluxul sanguin local scade, iar anticorpii și celulele de apărare ajung mai greu în această zonă. Temperatura scade în interiorul nasului, mucusul devine mai vâscos, iar cilii care „curăță” particulele virale funcționează mai lent. „Expunerea la aer rece reduce cu aproximativ 40% capacitatea unor celule imune din mucoasa nazală de a neutraliza virusurile respiratorii”, subliniază medicul. 

Frigul nu aduce virusul, dar creează condiții mai favorabile pentru virusurile răspândite de alți copii și adulți – iar copiii sunt expuși constant în colectivități – să pătrundă și să se multiplice.

Imunitatea copiilor în sezonul rece nu ține doar de haine groase și de virusuri. „Vitamina D, cortizolul, melatonina și hormonul de creștere influențează rezistența copilului la frig și oboseală. Iar acest echilibru hormonal depinde de anotimpuri, somn și stilul de viață”, explică pediatrul. 

Mai simplu spus, somnul suficient și expunerea moderată la lumina naturală ajută indirect sistemul imun. Pentru părinți, acest mecanism înseamnă că simpla ieșire în aer rece nu îmbolnăvește copilul, dar poate reduce temporar scutul natural al mucoasei respiratorii.

Tranziția cald-rece fără șoc pentru copil

„Tranziția treptată este cea mai importantă”, recomandă dr. Raluca Bidiga. Copiii trebuie să stea zilnic afară, indiferent de temperatură, crescând progresiv durata. Pentru a evita diferențele mari interior-exterior, temperatura din casă nu trebuie să nu fie excesiv de ridicată. Stratificarea hainelor – straturi subțiri, mai multe – permite adaptarea ușoară la schimbările de mediu.

Un alt element dovedit și ușor de pus în practică este umidificarea mucoasei nazale cu soluție salină izotonică de 1-2 ori pe zi. Aceasta nu doar menține mucoasa hidratată și cilii funcționali, dar poate reduce încărcătura virală și bacteriană, micșorând riscurile ca un virus să „prindă”.

Ce are efect limitat sau este mit: suplimentele de rutină cu vitamina C sau zinc administrate copiilor sănătoși nu previn răcelile în mod demonstrat – mai spune pediatrul. Iar antibioticele date  „preventiv” sunt complet inutile pentru viroze. Așadar, nu investiți în suplimente pentru a preveni o răceală. Acestea nu protejează copilul sănătos de viroze. 

Mici obiceiuri care ajută: 

• ventilați periodic clasa sau camera pentru aer mai curat și mai puțini viruși concentrați; 
• învățați copiii să-și sufle nasul corect și să-și spele mâinile des; 
• evitați supraîncălzirea încăperilor, deoarece aerul foarte cald și uscat usucă mucoasa.

Aceste recomandări simple reduc riscul real, fără a recurge la „trucuri” nedovedite. Cheia este să menținem corpul copilului pregătit, nu să-l izolăm complet de frig.

Copiii cu astm și alergii: plan personalizat pentru sezonul rece

„Inițierea tratamentului sau creșterea dozelor de corticosteroizi inhalatorii se face individualizat, în colaborare cu medicul curant al copilului. Nu există recomandări generale, depind de forma de astm, severitatea bolii și vârsta copilului”, avertizează dr. Bidiga. De aceea, controlul periodic și discuția despre protocolul pentru diverse situații trebuie să facă parte din educația pacientului cronic.

Există, totuși, recomandări generale pe care părinții copiilor cu astm le pot urmări, spune pediatrul. „Verificați tehnica inhalatorului la fiecare vizită la medic. Peste 50% dintre copii nu o fac corect! De asemenea, controlați expunerea copilului la alergeni – aer rece combinat cu praf, mucegai, păr de animale, odorizante. Și aerisiți încăperile!”

Semnele de alarmă care indică nevoia de ajustare a tratamentului de fond sunt: 

• copilul tușește des noaptea sau începe să tușească când aleargă sau se joacă – e un semn că plămânii lui sunt iritați și poate fi vorba de astm necontrolat;
• șuierat la respirație (wheezing) sau senzație de piept strâns – semne că bronhiile sunt îngustate și pot apărea crize de astm;
• dacă inhalatorul de urgență e folosit mai mult de două ori pe săptămână – poate fi semn că astmul nu e controlat bine. Mergeți cu copilul la control!

Recomandare practică pentru familie și școală: asigurați-vă că inhalatorul de urgență este mereu la îndemâna copilului, acasă și la școală, că învățătoarea/educatoarea știe să recunoască rapid simptomele unei crize și că aveți un plan scris de acțiune de la medicul pneumolog/alergolog. Această organizare crește semnificativ siguranța copilului în primele săptămâni reci.

Care este intervalul optim de umiditate și de ce contează atât de mult

Năsucuri înfundate, dureri în gât, tuse iritativă. Sunt primele semne că umiditatea din aerul respirat nu este potrivită. „Umiditatea optimă în dormitor sau clasă este între 40-60%”, spune dr. Bidiga. Sub 30-35% umiditate, aerul e foarte uscat: usucă nasul și gâtul, încetinește „perii” microscopici care curăță căile respiratorii (mecanismul mucociliar), iar virusurile se prind mai ușor și se înmulțesc. Virusurile respiratorii de tip gripal și rinovirusurile rezistă mai mult și sunt mai transmisibile în aer rece și uscat. Peste 60-65%, apare risc de proliferare a mucegaiului și acarienilor, care agravează alergiile și astmul.

Pediatrul recomandă folosirea umidificatoarelor cu abur rece – ultrasonice sau evaporative – preferate pentru siguranță. Dar atrage atenția că trebuie curățate zilnic sau la două zile și schimbată apa frecvent, altfel există risc de bacterii și mucegai. Umidificatoarele cu abur cald sunt eficiente, dar există risc de arsuri. „Metodele simple, tradiționale – recipient cu apă sau prosoape ude pe calorifer – sunt soluții low-tech dar utile”, adaugă medicul pediatru.

Concluzia practică pentru părinți și educatori: asigurați 40-60% umiditate, folosiți umidificator cu abur rece dacă aerul devine foarte uscat iarna și mențineți-l curat. Aerisiți zilnic 5-10 minute pentru a preveni acumularea excesivă de umiditate și alergeni.

5 lucruri pro-imunitate și top 4 greșeli părintești de „sezon”

Dr. Bidiga rezumă prioritățile generale la început de sezon rece: vaccinarea antigripală (dacă e eligibil copilul și familia), igiena zilnică (spălat pe mâini, tuse/strănut în cot, evitarea contactului apropiat cu bolnavi), aer curat și echilibrat în casă sau clasă (aerisire frecventă, menținerea unei umidități de 40–60%), reducerea poluanților de interior (fumat, lumânări parfumate, odorizante, spray-uri), îmbrăcăminte adecvată și adaptată (nu supraîncălzire, nu haine ude la joacă).

„Dacă părinții pot face doar trei lucruri pe zi, în ordinea impactului acestea ar fi următoarele: controlul mediului (aerisire frecventă, evitarea fumului și odorizantelor), educație pentru igienă (spălat pe mâini), evitarea contactului cu persoane bolnave (aglomerări)”, rezumă pediatrul.

Greșeli frecvente la început de sezon și corecții rapide de la pediatru

1. Supraîncălzirea casei sau clasei la 25-26°C duce la aer uscat și mucoase iritate. „Corect este 20-22°C cu umiditate 40-60%”. 

2. Umidificarea excesivă peste 65% favorizează mucegai, acarieni și alergii. „Corect este să folosiți un higrometru simplu și să verificați zilnic”. 

3. Odorizantele, parfumurile, lumânările parfumate sunt iritanți puternici respiratori. „Sănătos este să aerisim zilnic pentru a avea aer curat, natural, fără chimicale”. 

4. Îmbrăcatul prea gros care provoacă transpirarea copilului. „Alegeți straturi subțiri, ușoare, pe care le puteți adăuga sau scoate ușor”.

Aceste reguli simple reduc riscul real de îmbolnăvire, cresc confortul copilului și îi ajută pe părinți să traverseze mai liniștiți primele săptămâni reci.