Racoș Brașov: Coloanele de bazalt, Lacul de smarald, Vulcanul stins / Pământul e ca pe Lună
Racoș Brașov. Poți sa vezi imagini de pe Lună cât vrei, dar aici în Racoș e un peisaj straniu, lunar. Poți să-ți imaginezi că pășești pe Lună, fiind între Coloanele de bazalt, la Lacul de smarald, în creierul Vulcanului stins. O lume ca pe Lună. Ce face piatra superb, îl face pe om dușmănos. Tocmai astăzi când a-nceput zilele Racoșului: concert în vulcanul stins, delicatese, drum la Castelul Bethlen. Excursii la Cetatea Rupea și la cel mai vechi copac din România, stejarul de la Mercheașa. Înc-o vacanță mică și miraculoasă: Racoș.
Racoș este în Festival
Vezi programul și dedulcirile. Festivalul ”Ziua pietrei”, în weekend, la Racoş
Racoș Brașov. Între Pământ și Lună e o distanță de 384,400 km și nimeni n-are cum să ajungă acolo, fără tehnologie și găleți cu bani. Racoșul este generos. De oriunde ai porni din țara asta e-n Centrul României aproape. Vreo patru-cinci ore de mers cu orice hârb ai avea.
Luna privită de pe Pământ pare un nasture cu mare și câmpie, cu mare iar și cu ceva dur, ce ține totul în echilibru. Știm, științific, că de fapt sunt bazine de lavă bazaltică solidificată. Racoșul nostru are coloanele de bazalt, Lacul de smarald, Vulcanul stins dintr-o lucrare exclusiv a Pământului.
Oricât aș spune de mișcările tectonice, orice aș spune de luptele Pământului aici rămâi gură cască. Cum e posibil? Pământul are darul acesta să nu-i pese de judecata noastră, să te plesnească cu felul lui de a fi. Dincolo de criterii estetice omenești și școli de selfie-uri. Ce face superb Pământul îl face invidios, îl face dușmănos pe Om. Păi, cum se poate? Dincolo de imaginația omului, Racoșul merită invidiat pentru Natura lui vulcanic-stinsă.
Lacul de smarald
Unui basm ca cel creat la Lacul de smarald îi trebuie un castel.
Cetatea Racoș. Cetatea Rupea
Și mie nu-mi plac marile, uriașele castele ca la Bran, ori Peleș, ori Hunedoara, astea mă înspăimântă. Și ca mine sunt atâția nevrotici, că nu degeaba am creat legenda lui Draculea. Mie îmi plac casteluțele, cele pe care le pot face din cuburi, din Lego, pe care le pot îngriji, cărora le pot uda florile, bate cuie în cercevele, pune un șal sub ușile pe sub care trage curentul iarna.
Îmi închipui de câte ori văd Cetatea Racoș și pe cea soră de la Rupea că fac focul în șemineu, îmi trag un fotoliu și rostesc mereu și mereubasmul “Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, știți voi, basmul în care te întorci din Paradis pe Pământ ca prostul, câutând părinți, prieteni, iubite și găsești vie doar Moartea ta.
Cetatea Racoș
Cetatea Rupea
Nemurirea la Mercheașa
Și dacă vrei să te întregești fugi la Mercheașa. La vreun sfert de oră de Racoș. Merită să vezi stejarul. Cel mai mare din România. Întinde mâna, lipește-te de stejarul ăsta, ascultă-i inima. Îl cuprinzi? Îi auzi? Îi bate inima la 900 de ani. Cam așa arată Nemurirea, nasol, nu e o cremă antiaging:
Racoș Brașov: Coloanele de bazalt, Lacul de smarald, Vulcanul stins / Pământul e ca pe Lună
Vacanțe mici și miraculoase. LINK-uri ai, mergi, comentează, dă vestea mai departe:
Constanța și Mamaia. Mucegaiul și Șmecherii VIDEO
Moroeni, Dâmbovița, la apus, la grătar, de la Gâlma la Bolboci
Cabana Caraiman, Concertul Stradivarius: Alexandru Tomescu și Dragoș Ilie interpretând Paganini
Clejani Giurgiu. Mumie sârbească, lăutari și Rătăcire de Moși și Rusalii
Comana Giurgiu: lac, plictis, pădure, Gellu Naum
Belciugatele Călărași: Să faci din baltă bici/ Relaxare cu pește, lăutari și daci de Mataraua
Ploiești: Piața cu Pește, Muzeul Ceasului, Casa Ploieșteană. Viață de guvide.
Cetățeni, Argeș, Fenomenul Arasse. Mere de Voinești. Mănăstirea Nămăești