Rafila, despre consumatorii de droguri care ajung la spital: Sunt doar o parte, pentru că unii nu se prezintă; faptul că deţinerea şi consumul sunt incriminate poate duce la reticenţă

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că statisticile realizate la nivelul ministerului arată că, anul trecut, spitalele de psihiatrie au primit peste 1.700 de cazuri considerate urgenţe medicale din cauza consumului de droguri. Rafila este de părere că numărul real al celor care au avut nevoie de asistenţă este mai mare, dar că aceştia sunt reticenţi şi nu merg la medic din cauză că legislaţia românească incriminează consumul de droguri, notează News.ro. Rafila consideră că singurele cazuri în care trebuie încurajat consumul de opioide sunt cazurile medicale „serioase”, cum sunt bolnavii de cancer care suferă.

Întrebat marţi seară, într-o emisiune la TVR Info, cât de pregătit este sistemul medical să asigure asistenţă consumatorilor de droguri, ministrul a explicat că urgenţele sunt preluate.

Conform ministrului Sănătăţii, anul trecut au fost înregistrate peste 1.700 de cazuri de urgenţe legate de consumul de droguri. El a spus că acest număr reprezintă doar o parte din cel real de oameni care ar fi avut nevoie de asistenţă în urma consumului de stupefiante.

• „Anul trecut au fost peste 1.700 de urgenţe, avem o situaţie anuală a consumatorilor. Opinia mea este că sunt doar o parte dintre cele care sunt cu adevărat, pentru că unii nu se prezintă, ascund lucrul ăsta, faptul că acest consum, deţinerea şi consumul de droguri sunt incriminate poate duce la reticenţă şi te prezinţi foarte târziu, când lucrurile sunt destul de avansate”.
• „Aici cred că mai avem lucruri de făcut, pentru că dezincriminarea este importantă, nu trebuie încurajat în niciun fel consumul de droguri şi aici avem păreri, unii şi alţii. Aţi văzut că în Parlament sunt colegi care au promovat o lege a utilizării canabisului. Eu nu am nicio problemă să utilizezi din motive medicale serioase opioide, pacienţii care au cancer primesc astfel de substanţe opioide pentru terapia durerii, dar de acolo şi până la a da drumul – de exemplu, canabisul este una dintre substanţele consumate destul de mult – mai ales într-o situaţie ca asta, nu ştiu dacă e lucrul cel mai bun”, a afirmat Alexandru Rafila.

Conform acestuia, statisticile arată că există preponderent două categorii de consumatori: cei cu mulţi bani, dar şi cei foarte săraci, care folosesc substanţe cu efect psihoactiv cu „acţiune devastatoare” şi din cauza cărora „se ajunge rapid la infirmitate sau deces”.

Rafila a spus că, în ceea ce priveşte lupta împotriva consumului de droguri, „trebuie adaptată acţiunea pe fiecare dintre aceste zone”.

În România, tinerii încep să consume droguri de la 13 ani

Cea mai recentă statistică privind consumul de droguri în România arată că, în anul 2021, aproape 17% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog, un procent aflat în continuă creștere în ultimii ani.

Directoarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija, spune că cea mai mică vârstă declarată la care s-a început consumul de droguri este 13 ani.

Creșteri constante ale consumului

Datele pentru anul 2021 (cele mai recente disponibile) arată că numărul celor care consumă droguri este în continuă creștere în România. 16,9% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat substanțe interzise de-a lungul vieții, 10% consumaseră în ultimul an și 6,6% chiar în ultima lună, de 1,4 ori mai mult față de studiul precedent, punctează autorii de la ANA.

Cel mai consumat drog în România este canabisul. Unul din 10 tineri (cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani) a consumat canabis cel puțin o dată în viață.

„8,7% dintre adolescenții de 16 ani au consumat canabis de-a lungul vieții, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și în ultima lună. 1% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme”, arată studiul.

„Legalele” ilegale

Conform sursei citate, cele mai consumate substanțe psihoactive sunt așa-zisele „legale”, adică acele tipuri de droguri făcute în laboratoare clandestin.

Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte asupra sănătății mult mai grave decât drogurile tradiționale, spun specialiștii. În categoria noilor substanțe psihoactive intră canabinoizii sintetici și catinonele.

NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii, neaflându-se sub control național din cauza substanțelor folosite în componența lor și dinamicii de apariție.

Efectele acestor substanțe sunt similare celor produse de drogurile clasice, având efect direct asupra creierului. Este vorba despre pierderea identității, halucinații, diminuarea atenției și memoriei, combinate cu efecte adverse precum anxietate, amețeli, confuzie, insomnie, depresie, cefalee şi atacuri severe de panică, creșterea frecvenței cardiace şi a tensiunii arteriale.

„Drogurile sunt peste tot”

„Drogurile sunt peste tot, sunt o realitate și noi asta încercăm să le spunem părinților. În primul rând, copiii descoperă drogurile clasice care sunt în filme, dacă vorbim de canabis, că vorbim de cocaină, heroină, că pe astea trei le cunoaște toată lumea, având în vedere că despre ele s-a discutat foarte mult. În schimb, printre cele mai consumate sunt și NSP-urile acestea, legale, cu ghilimelele de rigoare, pentru că sunt substanțe de fapt sintetice, droguri sintetice, făcute în laborator și care conțin tot felul de compuși chimici și care pot îmbrăca tot felul de forme, de la sare de baie, la îngrășământ de plante, la medicamente, la o comprimate”, a explicat directoarea ANA, Ramona Dabija.

Drogurile sintetice sunt greu de recunoscut, explică Ramona Dabija.

„Poate fi sub formă de prăjituri sau sub formă de jeleu, poate fi sub formă de țigară sau poate fi sub orice altă formă. Ele au o culoare alb-maronie, nu au miros și nici gust și atunci nu-ți dai seama. Dar diferența între drogurile de proastă calitate și drogurile de calitate, dacă vreți, o fac banii și câți bani are copilul pe mână. Pentru că dacă are bani va merge spre droguri mai clasice, dacă nu, va lua aceste NSP-uri”, conform directoarei.

La fel de periculoase sunt și medicamentele consumate fără prescripție medicală, inclusiv paracetamolul combinat cu alte substanțe. Siropul de tuse, energizantul, chiar și cojile de banană și acetona, produse la îndemână oricui, combinate cu alte substanțe pot fi psihoactive.

„Pentru două secunde le dă o stare de bine, că sunt invincibili. Efecte secundare negative, inclusiv modificări de comportament sau de dispoziție, cum ar fi euforie, confuzie, agitație, psihoză acută, comportament agresiv, violent și autodistructiv. Efectele toxice asociate cu consumul acestei substanțe includ hipertensiune, hipertermie, transpirație, cefalee, palpitații, convulsii, apariția halucinațiilor și episoadelor paranoide”, spune Ramona Dabija.

Rușinea de a merge la psiholog sau psihiatru

ANA le recomandă părinților să aibă o relație deschisă cu cei mici și să fie atenți la orice schimbare de comportament, pentru că poate indica faptul că tânărul nu se simte bine.

„Să știți că de fiecare dată când noi mergem alături de copii și copiii vin, contrar aparențelor, vin către Agenția Națională Antidrog, pentru că foarte multe rețete (n. red.: de droguri) să știți că și ei ni le spun, ce se mai practică în rândul lor”, susține Dabija.

Tinerii pot participa la ședințe de informare despre droguri, însă după primele trei ședințe au nevoie de aprobarea părinților, ceea ce îi face pe copii să nu mai vină la întâlniri.

„La Agenția Națională Antidrog există un program adresat adolescenților la risc de consum sau adolescenților consumatori. Ei pot veni de trei ori la ședință de informare fără acordul părinților. A patra oară trebuie să vină și părintele și de multe ori aici ne oprim, pentru că părintele refuză de multe ori să acorde sprijin de specialitate copilului, pentru că în România încă este rușine să mergi la psiholog sau la psihiatru”, a declarat, pentru HotNews.ro directoarea ANA.

Ramona Dabija a mai spus și că ANA are în lucru o procedură, în colaborare cu Ministerul Educației, pentru a crea „o rețea de siguranță în jurul copiilor”, când vine vorba de consumul de droguri. Ea subliniază că este important ca părinții să discute cu copiii lor și atrage atenția că și profesorii, la rândul lor, ar trebui să sesizeze atunci când văd că un copil și-a schimbat comportamentul.

• Citește și: „Intri în contact cu un dealer prin altcineva. Se transmite așa, din gură în gură” / În România, tinerii încep să consume droguri de la 13 ani