Război în Ucraina, ziua 1181: După discuția cu Trump, Putin spune că nogocierile cu Kievul sunt pe „drumul cel bun”, dar refuză să dispună o încetare a focului / Ce a anunțat în schimb Trump / Reacția lui Zelenski

În ajunul unei convorbiri telefonice pe care urmează să o aibă luni, în a 1181-a zi a războiului din Ucraina, cu președintele american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin este convins că are un avantaj pe linia frontului, va putea captura complet patru regiuni ucrainene până la sfârșitul anului și, prin urmare, nu se va grăbi să încheie un acord de pace, transmite agenția Bloomberg, citată de Ukrainska Pravda.

Evoluțiile de luni, ziua 1181 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

„E pământul nostru”. Cum răspunde Zelenski după convorbirea lui Putin cu Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins luni seară cerința lui Vladimir Putin ca trupele ucrainene să se retragă din cele patru regiuni ale țării parțial ocupate de forțele Moscovei, după ce președintele rus a purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump și nu a reușit, din nou, să convină asupra unei încetări complete a focului.

Apple, amendată în Rusia din cauza încălcării legii privind „propaganda LGBT”

Un tribunal rus a amendat gigantul american din domeniul tehnologiei Apple cu 10,5 milioane de ruble (130.483 dolari), în patru procese administrative separate, dintre care trei se refereau la încălcarea normelor din Rusia privind ceea ce Moscova numește „propagandă LGBT”.

Negocieri între Putin și Zelenski la Vatican. O propunere salutată de liderii europeni

Liderii europeni au salutat anunțul președintelui SUA Donald Trump privind interesul Papei Leon de a găzdui la Vatican negocierile dintre Rusia și Ucraina, a anunțat premierul Italiei, Georgia Meloni.

Gazprom negociază cu Serbia termenii unui nou contract de furnizare de gaze

Grupul rus Gazprom negociază în prezent termenii pentru un nou contract de furnizare de gaze către Serbia, a anunțat luni vicepremierul rus Alexander Novak. „Acest lucru a fost discutat și la întâlnirea cu (președintele sârb) Alexander Vucic la nivel prezidențial, unde au fost transmise instrucțiunile adecvate”.

Ce au discutat Trump și Putin timp de două ore

Putin și Trump vor o „normalizare” a relațiilor ruso-americane, anunță Kremlinul

Vladimir Putin și Donald Trump și-au exprimat sprijinul pentru o „normalizare” a relațiilor dintre țărilor lor, a anunțat luni Kremlinul, în urma convorbirii de peste două ore dintre cei doi lideri, care au discutat inclusiv despre Iran, relatează AFP.

Putin și Trump nu au discutat despre un calendar pentru încetarea focului în Ucraina, afirmă un consilier de la Kremlin.

Vladimir Putin și Donald Trump nu au discutat, în cursul convorbirii telefonice de peste două ore, despre un calendar pentru încetarea focului în Ucraina, a precizat Kremlinul, potrivit Reuters.

Iuri Ușakov, principalul consilier pentru politică externă al lui Putin, a menționat pe de altă parte că cei doi lideri au discutat despre schimbul a nouă ruși pentru nouă americani într-un schimb de prizonieri, ca parte a unei discuții despre îmbunătățirea relațiilor bilaterale.

Trump i-a informat pe liderii europeni cu privire la convorbirea avută cu Putin. Iar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a lăudat pe președintele american pentru ceea ce a numit „eforturile sale neobosite” de a obține o încetare a focului, relatează Sky News.

Von der Leyen a anunțat că a fost informată cu privire la convorbirea președintelui SUA cu Vladimir Putin, într-o discuție telefonică ulterioară alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb și cancelarul german Friedrich Merz.

„Este important ca SUA să rămână angajate”, a spus șefa UE. „Vom continua să îl sprijinim pe Volodimir Zelenski pentru a obține o pace durabilă în Ucraina”, a adăugat ea.

Donald Trump anunță că discuția la telefon purtată luni cu Vladimir Putin a decurs „foarte bine”, iar Rusia și Ucraina vor începe „imediat” negocierile pentru o încetare a focului.

Trump a precizat că l-a informat imediat după convorbire și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la aspectele discutate, dar și pe liderii UE, Franței, Germaniei și Finlandei.

Vladimir Putin a susținut, după convorbirea avută luni cu Donald Trump, că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt „pe drumul cel bun” și că Moscova este pregătită să colaboreze cu Kievul la un „memorandum” privind un „viitor acord de pace”, dar a refuzat să dispună o încetare imediată a focului.

Trump l-a sunat mai întâi pe Zelenski

SUA nu mai sunt considerate principalul inamic al Rusiei, arată un sondaj. Țările pe care rușii le consideră acum cele mai ostile

Statele Unite ale Americii nu mai sunt principalul inamic al Rusiei, această poziţie fiind acum rezervată Europei, în special Franţei, Marii Britanii şi Germaniei, conform unui sondaj publicat luni.

Postul de televiziune ucrainean TSN a confirmat că discuția telefonică între Donald Trump și Volodimir Zelenski a precedat-o pe cea cu Vladimir Putin, chiar dacă anterior Casa Albă anunțase că președintele american îl va suna pe omologul său ucrainean după convorbirea cu liderul rus.

Casa Albă a confirmat doar că discuția cu președintele rus este în curs de desfășurare și nu a oferit detalii despre convorbirea telefonică cu Zelenski, care, potrivit și postului american de televiziune CNN, a avut loc mai întâi.

SUA reiau o misiune în zona litoralului României după 11 luni. O măsură luată după eșecul negocierilor ruso-ucrainene

Datele serviciului de urmărire în timp real a poziţiei avioanelor aflate în zbor Flightradar24, cu sediul la Stockholm, au arătat că sămbătă o dronă de recunoaştere strategică RQ-4B Global Hawk americană a efectuat un nou zbor în zona Mării Negre.

Trump a vorbit cu Zelenski preț de „câteva minute” înainte de convorbirea cu Putin, detaliază agenția Reuters.

Reuters scrie că, potrivit unei surse familiarizate cu acest subiect, Trump l-a sunat pe Zelenski și a avut cu acesta o scurtă convorbire, înainte de discuția programată cu liderul de la Kremlin.

Zelenski a vorbit cu Trump înainte ca acesta să discute cu Putin, transmite Reuters.

Convorbirea telefonică de astăzi a lui Donald Trump cu Vladimir Putin trebuia să aibă loc înainte ca președintele american să vorbească și cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Dar o sursă citată de agenția de presă Reuters a precizat că Zelesnki a vorbit de fapt cu Trump la telefon în prealabil.

Rusia declară „indezirabilă” și interzice una din cele mai importante organizații pentru drepturile omului

Rusia a anunțat luni că va interzice ONG-ul pentru drepturile omului Amnesty International în cadrul celei mai recente represiuni a Kremlinului asupra grupurilor societății civile care se opun războiului declanșat de Moscova în Ucraina, scrie Politico.

JD Vance: SUA ar putea fi nevoite să spună „acesta nu e războiul nostru”

JD Vance a declarat luni reporterilor că Washingtonul recunoaște că există un impas în ceea ce privește încheierea războiului – și că, dacă Moscova nu este dispusă să se angajeze în proces, atunci în cele din urmă Statele Unite vor trebui să spună că „nu este războiul lor”.

Precizând că a discutat cu puțin timp în urmă cu președintele Trump, Vance a declarat, în timp ce se pregătea să plece din Italia:

• „Ne dăm seama că există un oarecare impas aici. Și cred că președintele îi va spune lui Vladimir Putin: «Uite ce e – ești serios? Ești serios în legătură cu asta?» Cred sincer că președintele Putin nu prea știe cum să iasă din război.”
• „A spus că este nevoie de ambele părți. Știu că președintele Trump este dispus să se implice pentru asta, dar dacă Rusia nu e dispusă să facă acest lucru, atunci noi în cele din urmă vom spune pur și simplu – acesta nu este războiul nostru”.
• Vom încerca să-l încheiem, dar dacă nu-l putem încheia, vom spune în cele din urmă: «Știți ce? A meritat să încercăm, dar nu mai facem nimic»”.

Convorbirea telefonică dintre președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, cu privire la războiul din Ucraina, este în curs, a informat Casa Albă.

Trump urmează să discute la telefon și cu Zelenski după ce discută cu Putin.

Președintele american a afirmat că obiectivul acestei discuții telefonice este de „a pune capăt băii de sânge” din Ucraina, după convorbirile fără rezultat între Kiev și Moscova desfășurate în Turcia la finalul săptămânii trecute.

„El le-a spus clar ambelor părţi că vrea să vadă o rezolvare paşnică şi un armistiţiu cât mai rapid”, le-a spus luni jurnaliştilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Nu este în curs de pregătire în prezent o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de presă RIA.

Casa Albă a transmis că Trump este deschis unei întâlniri cu președintele rus. Cei doi vor avea o convorbire în această după-amiază, iar Trump îl va suna apoi pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a precizat Casa Albă. (The Guardian)

Finlanda vrea să înarmeze Ucraina cu bani de la ruși, folosind activele înghețate în urma sancțiunilor

Finlanda va furniza Ucrainei muniție în valoare de 90 de milioane de euro, folosind în acest scop veniturile generate de activele financiare rusești înghețate de Uniunea Europeană.

Președintele Donald Trump a declarat că discuția pe care o avea luni cu Vladimir Putin privind încheierea unui armistițiu în Ucraina a fost programată pentru ora 14:00 GMT (17:00, ora României).

Nicușor Dan a avut prima discuție cu Volodimir Zelenski. Președintele Ucrainei dezvăluie subiectul convorbirii și spune că l-a invitat pe Dan la Kiev

Președintele Ucrainei a anunțat luni că a discutat cu noul președinte ales al României, Nicușor Dan. „Este important ca sprijinul pentru Ucraina să continue. România înțelege cât de crucială este lupta pentru libertate și justiție”, a spus Zelenski, care a subliniat că Ucraina este profund recunoscătoare pentru sprijinul României.

Rusia seamănă tot mai mult cu o gerontocrație loială lui Putin

Statul rus seamănă din ce în ce mai mult cu o gerontocrație – o formă de guvernare în care liderii de top sunt semnificativ mai în vârstă decât majoritatea populației adulte, afirmă Ministerul Apărării din Marea Britanie în ultima sa evaluarea privind conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Analiștii britanici notează că majoritatea liderilor importanți ai Rusiei, inclusiv Vladimir Putin, în vârstă de 72 de ani, au o speranță de viață apropiată sau peste medie pentru bărbații din Rusia din 2023 (aproximativ 68 de ani).

Ministerul de la Londra notează de asemenea că contractul militar al secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu, a fost prelungit pentru încă cinci ani – până în 2030, când va împlini 75 de ani. Se crede că Șoigu, un apropiat al lui Putin, a ratat parada militară de Ziua Victoriei de la Moscova, pe 9 mai anul acesta, din cauza unor probleme cardiace.

„Este probabil ca Putin să urmărească menținerea unor aliați apropiați în poziții de putere pentru a garanta mai bine stabilitatea regimului, precum și propria supraviețuire”, subliniază experții din domeniul informațiilor.

Ministerul britanic al Apărării atrage atenția asupra faptului că numirile politice în Rusia se fac pe baza patronajului și a loialității pe termen lung față de Putin, mai degrabă decât pe baza meritelor, ceea ce provoacă nemulțumire și dezamăgire în rândul tinerei generații de potențiali lideri ambițioși.

În plus, acest lucru subminează semnificativ eficiența și eficacitatea deciziilor manageriale, care probabil nu sunt luate de cei mai capabili, ci de cei care și-au arătat de mult timp consimțământul și angajamentul față de autoritarismul lui Putin și, de asemenea, beneficiază cel mai mult de acesta.

Ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, s-a declarat luni „favorabilă” unei extinderi, la grâu, a „frânelor de urgență” introduse deja pentru a reduce exporturile de anumite produse agricole spre Europa, transmite AFP.

„Nu putem lăsa să intre libere produsele ucrainene pentru că este sunt foarte destabilizatoare. Este la fel ca și în cazul acordurilor de liber schimb. Evident cazul Ucrainei este unul special pentru că susținem Ucraina în efortul său de război. Însă ajutarea Ucrainei nu se poate face cu prețul destabilizării profunde a propriilor noastre economii. Trebuie să găsim un echilibru în acest sprijin”, a declarat ministrul francez al Agriculturii.

Finlanda a devenit unul dintre participanții la programul UE, care oferă ajutor militar Ucrainei prin schema legată de veniturile generate de activele rusești blocate în Europa.

Acordul cu Comisia Europeană prevede că Finlanda va transfera muniție de calibru mare către Ucraina. Acestea vor fi achiziționate de la industria de apărare finlandeză și plătite cu fonduri provenite din veniturile din activele rusești blocate, care vor fi transferate prin Fondul European pentru Pace. Suma totală va fi de 90 de milioane de euro.

Potrivit ministrului Apărării, Antti Häkkänen, schema oferă locuri de muncă industriei finlandeze de apărare și sprijin Ucrainei.

„Acest nou pachet, împreună cu programul nostru național de sprijin în valoare de 660 de milioane de euro, va contribui la dezvoltarea unei legături puternice între industria finlandeză de apărare și sprijinul acordat de Finlanda Ucrainei. Este un exemplu excelent al capacității industriei finlandeze de apărare și arată că investițiile noastre în capacitatea de producție dau roade”, a declarat ministrul. 

Discuție crucială Trump-Putin. Apelul europenilor

Procuratura Generală a Rusiei a declarat indezirabile activitățile organizației non-guvernamentale internaționale Amnesty International în țară Serviciul de presă al agenției de supraveghere a raportat acest lucru pentru TASS.

„Procuratura Generală a Federației Ruse a luat decizia de a recunoaște activitățile organizației internaționale non-guvernamentale Amnesty International Limited, înregistrată la Londra, ca fiind indezirabile pe teritoriul Federației Ruse”, se arată într-un comunicat.

Procuratura Generală notează în comunicat că, „încă de la începutul operațiunii militare speciale, activiștii Amnesty International au făcut tot posibilul pentru a intensifica confruntarea militară în regiune: justifică crimele neonaziștilor ucraineni, solicită o creștere a finanțării acestora și insistă asupra izolării politice și economice a țării noastre”.

„Membrii organizației sprijină organizații extremiste și finanțează activitățile agenților străini”, a mai transmis sursa citată.

Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor că discuția telefonică ce urmează să aibă loc luni între Vladimir Putin și Donald Trump va lua în considerare „rezultatele” discuțiilor de la Istanbul, de vinerea trecută.

„Conversația este importantă, având în vedere negocierile care au avut loc la Istanbul”, a declarat Peskov. „Noi [la Kremlin] am spus deja tot ce am putut despre negocieri, care sunt principalele poziții ale noastre”, a adăugat el. „Vom aștepta și vom transmite cel mai bun mesaj posibil pe baza rezultatelor conversației”, a mai spus acesta.

Discuție crucială Trump-Putin despre „baia de sânge din Ucraina”, într-un moment în care Moscova forțează revendicările maximale / Apelul europenilor

Președintele american Donald Trump urmează să discute luni cu Vladimir Putin despre un armistițiu în războiul din Ucraina, după ce liderii europeni au cerut Kremlinului să accepte o încetare imediată a focului.

Trump a declarat că va vorbi cu Putin luni la ora 10.00 EST (17.00, ora Bucureștiului). Kremlinul a declarat că pregătirile pentru convorbire sunt în curs de desfășurare, scrie Reuters.

Ucraina se pregătește să primească un nou lot de tancuri Abrams

Primele dintre cele 49 de tancuri M1A1 Abrams, pe care guvernul australian a promis să le transfere Ucrainei, sunt deja în drum spre Kiev, transmite ABC, societatea de radiodifuziune a Australiei.

„În timpul unei întâlniri la Roma, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit prim-ministrului Anthony Albanese după ce acesta a confirmat că o flotă de vehicule M1A1 second-hand este pe drum”, au relatat jurnaliști australieni.

ABC a confirmat că procesul de încărcare a primului dintre cele 49 de tancuri pe o navă de marfă a început recent, dar „guvernul nu va discuta despre locul lor actual sau data preconizată a sosirii în Europa din motive de securitate”.

Înainte de începerea livrărilor, Australia a trebuit să aștepte aprobarea Washingtonului pentru a exporta tancuri fabricate în America către o țară terță.

Într-un comentariu acordat ABC, ministrul australian al Apărării, Richard Marles, a subliniat că oficialii guvernului australian au colaborat îndeaproape cu Ucraina și Statele Unite pentru a se asigura că ajutorul promis Ucrainei a fost livrat și că tancurile au ajuns la destinație.

Premierul britanic Keir Starmer a discutat duminică seară cu liderii Statelor Unite, Italiei, Franței și Germaniei despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și necesitatea unui armistițiu necondiționat.

Conform Ukrinform, acest lucru a fost relatat pe site-ul guvernului britanic.

„Prim-ministrul a vorbit aseară (18 mai 2025) cu liderii Statelor Unite, Italiei, Franței și Germaniei. Liderii au discutat despre situația din Ucraina și consecințele catastrofale ale războiului pentru ambele părți”, se arată în comunicatul de presă.

De asemenea, se relatează că, înainte de conversația președintelui Trump cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, de luni, „liderii au discutat despre necesitatea unui armistițiu necondiționat și despre atitudinea serioasă a președintelui Putin față de negocierile de pace”.

„De asemenea, au discutat despre posibilitatea aplicării de sancțiuni dacă Rusia nu participă serios la negocierile de încetare a focului și de pace. Liderii și-au exprimat speranța pentru discuții suplimentare în viitorul apropiat”, mai arată sursa citată.

JD Vance, primul mesaj după întâlnirea cu Zelenski

Ministrul ucrainean de externe, Andrîi Sîbiga, a cerut o presiune sporită asupra Rusiei, astfel încât Moscova să realizeze imediat consecințele obstrucționării procesului de pace. Sîbiga a menționat într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X că întâlnirea de la Istanbul a scos la iveală o altă diferență semnificativă între Rusia și Ucraina.

Potrivit acestuia, Ucraina așteaptă cu nerăbdare, concentrându-se pe un armistițiu complet și imediat pentru a începe un proces de pace autentic. În schimb, Rusia este complet concentrată asupra trecutului, respingând armistițiul și vorbind constant despre întâlnirile de la Istanbul din 2022, încercând să facă aceleași cerințe absurde ca acum trei ani, a declarat ministrul.

„Acesta este un alt motiv pentru care presiunea asupra Rusiei trebuie sporită. Moscova trebuie să realizeze acum consecințele obstrucționării procesului de pace”, a subliniat Sibiga.

Vicepreședintele american J.D. Vance a vorbit despre întâlnirea sa cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc duminică la Vatican.

„Țările noastre împărtășesc obiectivul de a pune capăt vărsării de sânge inutile din Ucraina și am discutat despre evoluțiile negocierilor în curs pentru un armistițiu și o pace durabilă”, a scris Vance pe rețeaua X.

El a amintit, de asemenea, că secretarul de stat american Marco Rubio a fost prezent la întâlnirea cu președintele Ucrainei.

Putin, încrezător că va cuceri integral teritoriile pe care le revendică

„Putin este încrezător că trupele sale vor putea străpunge apărarea Ucrainei până la sfârșitul anului și vor prelua controlul deplin asupra celor patru regiuni pe care le revendică. Aceasta înseamnă că liderul rus nu se va grăbi să încheie un acord și este puțin probabil să-i ofere lui Trump concesii semnificative în timpul conversației dintre cei doi lideri”, a declarat o sursă pentru Bloomberg.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin a proclamat încă din septembrie 2022 anexarea completă a 4 regiuni ucrainene revendicate de Rusia – Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, precum și Herson și Zaporojie din sud – deși forțele sale armate nu le controlau pe deplin.

Rusia a insistat de atunci, inclusiv în cadrul negocierilor de pace ce au avut loc cu Kievul vinerea trecută, că Ucraina trebuie să se retragă din aceste regiuni și să predea controlul asupra lor autorităților de la Moscova.

Noi îngrijorări că Trump va ceda presiunilor lui Vladimir Putin

Oficialii europeni sunt acum îngrijorați că Trump ar putea încerca să impună acordul indiferent de situație, potrivit Bloomberg.

Agenția americană de presă reamintește că președintele Trump insistă asupra unei încetări rapide a războiului, care durează de peste trei ani, și încearcă să încheie un acord. Putin, în schimb, nu a dat niciun semn că este pregătit să înceteze luptele, în timp ce trupele sale avansează lent pe câmpul de luptă.

„Există un sentiment tot mai mare că eforturile SUA de a negocia un armistițiu au atins un crescendo, iar oficialii europeni nu sunt siguri dacă Trump va intensifica presiunea asupra Rusiei sau pur și simplu va trece la următoarea provocare dacă acestea eșuează. Trump a promis că îl va informa (pe președintele ucrainean Volodimir – ed.) pe Zelenski și pe unii dintre aliații săi din NATO după ce va termina discuțiile cu omologul său rus”, scrie Bloomberg.

Un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA afirma cu o zi în urmă că amânarea continuă a negocierilor de către Rusia subliniază reticența acesteia de a se angaja în discuții de bună credință pentru un armistițiu sau un acord de pace final.

Rusia tergiversează negocierile de pace în timp ce armata sa avansează pe front

Raportul a tras concluziile în special în urma întâlnirii ruso-ucrainene de la Istanbul din 16 mai. Potrivit surselor Bloomberg familiarizate cu cursul acestor negocieri, delegația rusă de la Istanbul și-a exprimat cererile pentru o soluționare pașnică finală a războiului din Ucraina, conform căreia Ucraina trebuie să predea Moscovei regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie, Herson și Crimeea, iar comunitatea internațională trebuie să recunoască aceste teritorii ca fiind rusești înainte ca Rusia să accepte un armistițiu.

Delegația rusă a cerut, de asemenea, ca Ucraina să adopte un statut neutru și să renunțe la cererile sale de reparații militare din partea Rusiei.

„ISW continuă să creadă că scopul războiului rusesc rămâne capitularea completă a Ucrainei. «Rusia își reformulează revendicările teritoriale, care sunt de obicei doar o precondiție pentru un armistițiu, nu subiectul negocierilor pentru încheierea războiului», cred analiștii. 

De asemenea, aceștia au subliniat că Rusia încearcă să se poziționeze ca fiind deschisă negocierilor, dar face cerințe pe care Ucraina nu le poate accepta fără a primi la rândul său compromisuri. Conform estimărilor ISW, Putin va continua să refuze compromisurile până când Ucraina și Occidentul nu vor putea schimba teoria Moscovei despre victoria sa finală în conflict.

Conform acesteia, Rusia va câștiga un război de uzură printr-o ofensivă lentă, dar continuă, care împiedică Ucraina să desfășoare operațiuni contraofensive de succes și semnificative din punct de vedere operațional.

Evenimentele de duminică, ziua 1180 a agresiunii ruse au fost LIVE pe HotNews.ro