Razvan Orasanu: Presedintele AVAS nu trebuie sa fie obligatoriu om politic  

In urma cu ceva vreme i-am trimis fostului presedinte AVAS, actualmente consilier al primului ministru, dl. Razvan Orasanu, cateva intrebari pe email. Domnia sa a avut amabilitatea sa raspunda.

Iata intrebarile si iata care sunt raspunsurile:

1. ES: De ce numirile facute de AVAS in diferite consiliii de administratie (CA) in perioada post ianuarie 2005 au fost facute si se fac pe criterii politice, ca acest exemplu .

Nu este in interesul companiilor detinute de AVAS sa aiba ca membri in CA ale diferitelor companii oameni bine pregatiti sa faca fata responsabilitatilor unui membru in CA?

RO. Nu se fac intotdeauna pe criterii politice. Eu am numit multi profesionisti din cadrul AVAS in consiliile de administratie, lucru pastrat partial si dupa mandatul meu.

Totusi, acolo unde nu este asa, motivul deriva dintr-o decizie politica luata in acum-defunctul Consiliu de Coordonare al Coalitiei. Acolo, dupa impartirea diverselor functii politice, s-au decis criterii minime pentru validarea celor care urmau să facă parte din consiliile de administratie, respectiv o recomandare de la structurile administratiei locale. In masura in care ele erau partizane politic, propunerile lor au putut fi de asemenea partizane. Majoritatea acestor numiri au fost facute in februarie 2005. Eu am ales sa nu fac modificari majore cand am preluat sefia AVAS in 2006, pentru a nu da peste cap continuitatea in administrare a companiilor. Nu e un lucru sanatos sa tot schimbi la cateva luni administratorul unei firme, intrucat nu poti sti ce se intampla cu adevarat intr-o asemenea companie mai devreme de 3-5 luni in care te adaptezi.

Au fost insa si destule cazuri in care am pus piciorul in prag, dand afara mai multi directori propusi de partide, cel mai important fiind Stelica Barna, fostul director al Aversa Bucuresti, in urma unui control trimis de mine in intreprindere. El avea o sustinere importanta din partea PD, pe atunci important partener de guvernare. Am destituit directori si pentru ca refuzau sa completeze materiale pentru dosarul de privatizare.

2. ES: Intr-un articol publicat de dvs. in ZF spuneati ca toate activele ce trebuiesc privatizate ar trebui concentrate la AVAS.

Sunt de acord cu aceasta idee. Intrebarea este: din ce cauza nu a reusit guvernul sa o implementeze? Cine se opune in cadrul guvernului unei asemenea idei?

RO: Guvernul a reusit sa implementeze trecerea la AVAS a majoritatii societatilor pe care eu le pomeneam (peste 70% ca numar). De cand am scris articolul pe care il citati, circa 60-70 de societati din cadrul vechiului Minister al Economiei si Comertului (OPSPI) au trecut la AVAS, printre care societatile miniere, Antibiotice sau Sanevit Arad ( o fabrica de seringi pana acum detinuta de Ministerul Sanatatii). Societatile care au ramas la ministere nu au fost trecute la AVAS din diverse motive: CEC-ul nu se va privatiza curand si va ramane in portofoliul Ministerului Finantelor. La fel Loteria Romana. Posta Romana are un program de restructurare pregatit si pana la finalizarea lui nu se intrevede privatizarea, ca atare, s-a decis sa ramana la Ministerul Comunicatiilor. De asemenea, Ministerul Transporturilor pregateste privatizarea CFR Marfa, pentru ca are deja strategie, consultant, directie de specialitate, iar trecerea companiei ar amana privatizarea CFR Marfa.

3. ES: Cand va termina AVAS de privatizat societatile pe care le are in portofoliu? Si de ce nu a terminat pana acum?

RO: Daca este sa fim absolut cinstiti, AVAS-ul poate termina privatizarea in aproximativ 2 sau 3 ani, dupa ce se va adopta o legislatie a privatizarii mai supla. Motivul pentru care nu a terminat pana acum este pentru ca legislatia actuala nu deosebeste intre pachete de 0,12 % de pachete de 92%, fiind necesar acelasi dosar stufos de peste 100 pagini (bilant contabil la ultimele 6 luni, raport de la Fisc, bilant de mediu, declaratiile pe proprie raspundere ale conducerii, certificat de obligatii bugetare, raport de evaluare recent, etc, etc.). Daca pe parcursul intocmirii dosarului expira alte acte cumulate, intreg procesul este luat de la capat.

4. ES: Exista o lista publica a portofoliului AVAS? Si exista o evaluare – anuntata public – a intregului portofoliu AVAS?

RO: Exista o lista publica cu cele 120 de companii pe care le propusesem pentru privatizare in 2006 – am dat-o presei si probabil ca inca mai exista si pe site-ul AVAS. Totalul companiilor detinute de AVAS e in jur de 1000, circa 400 privatizabile (detineri minoritare) si 500 in lichidare/reorganizare. Nu exista o lista nominala publicata de AVAS, exista pe site doar un fel de search engine in care oricare societate detinuta poate fi cautata. De asemenea, nu exista o evaluare totala pentru ca ea se realizeaza, prin contract, pentru fiecare societate. De altfel, nu s-a realizat niciodata o evaluare a portofoliului privatizabil, ci doar a portofoliului de creante al AVAS (vechiul Bancorex) realizat de PwC prin 1999-2000.

5. ES: De ce presedintele AVAS trebuie sa fie un om politic? Daca interesul guvernului este interesul public, iar companiile unde AVAS detine actiuni au autonomie, nu ar fi mai indicat ca in locul unui presedinte AVAS numit politic sa fie un fond de investitii sau o personalitate independenta care sa asigure maximizarea valorii detinute de AVAS?

RO: Presedintele AVAS nu trebuie sa fie obligatoriu om politic, insa in toata istoria institutiei au existat doar 2 presedinti nepolitici : Dan Paza, primul presedinte al vechii Autoritati de Valorificare a Activelor Bancare si eu. Motivatia ar fi ceva mai complexa : fara un sprijin puternic politic in guvern si in Parlament un presedinte AVAS poate avea dificultati cu legile pe care incearca sa le promoveze sau cu initiativele propuse, mai ales ca unele privatizari in sine se fac la nivel de Lege sau Hotarare de Guvern. (cazul BCR, Daewoo, Electrica Muntenia Sud, etc.) . Oricat ai fi de bun administrator din punct de vedere tehnic, atunci cand Comisia de Buget Finante, de pilda, discuta despre o privatizare mare, cum ar fi BCR, este absolut necesar un sprijin politic.

6. ES: Imi puteti da 2-3 exemple de idei ale dvs. care au fost implementate dupa ce ati devenit consilier al primului ministru?

RO: In general, munca de consilier este foarte diferita de cea de demnitar, pt. ca o mare parte este consumata cu incercarea de implementare a initiativelor luate de demnitarul al carui consilier esti. Abia dupa ce s-au implementat majoritatea lucrurilor solicitate de demnitar (lucru care nu se intampla de multe ori), iti ramane timp de a avea idei suplimentare.

Totusi, pot sa va spun, de pilda, ca am luat initiativa unor intalniri periodice cu consilierii economici ai Ambasadelor UE acreditati la Bucuresti, o initiativa de succes. De asemenea, lucrez impreuna cu American Chamber of Commerce si am lansat ideea primului targ de stagii de practica organizat in Romania, care va avea loc la Romexpo pe 23 mai.

Au fost, intre multe altele, idei de discursuri, sfaturi incorporate legate de buget si salariul minim (un subiect recent), propuneri acceptate referitor la pretul la gaze in 2006, idei incorporate in ceea ce inseamna strategia de parteneriat cu BERD si Banca Mondiala, restructurarea unor privatizari precum si proiecte de acte normative modificate sau respinse din initiativa mea.

7. ES: Ce veti face dupa noiembrie 2008?

RO: Am suficiente oferte si probabil vor mai veni. Majoritatea sunt din sectorul privat, desi eu mi-am dezvoltat un anumit parcurs in administratia de stat. Am in intentie si un Masterat pe Politici Publice, daca se poate la Kennedy School of Government sau la una din primele 5-6 scoli din State. Sunt in general destul de relaxat cu privire la viitor.

ES: Va multumesc

Comenteaza pe blogul lui Emil Stoica.