Reacție rapidă: Nicușor Dan arată că nu știe, de fapt, ce se întâmplă cu comunitatea românească din Ucraina

În conferința de presă comună a președinților României și Ucrainei, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de la Europa Liberă dacă documentele semnate joi de cei doi presupun „drepturi suplimentare pentru etnicii români și dacă permit Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina”. Deși subiectul drepturilor minorității românești din Ucraina este un „cartof fierbinte” în relațiile dintre cele două state, președintele României nu a dat senzația că-l cunoaște foarte bine.  

„În ceea ce privește Biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciul religios în limba maternă. Pe subordonarea pe linie bisericească, acesta nu poate fi obiectul unui document între state, ci un document între biserici”, a răspuns președintele la întrebarea jurnalistei. 

Nu știu ce au înțeles românii care s-au uitat la conferința de presă a lui Nicușor Dan și a lui Zelenski, dar cu siguranță răspunsul lui Nicușor Dan nu avea cum să-i lămurească.

Bisericile românești și „lumea rusă”

În primul rând, nu a existat niciodată problema limbii în care se desfășoară serviciul religios în cele aproximativ 130 de biserici ortodoxe ale comunităților românești din nordul Bucovinei sau în sudul Basarabiei, regiuni istorice care au aparținut României până în 1940, au fost ocupate de URSS și acum fac parte din Ucraina.

În aceste biserici, slujbele s-au ținut întotdeauna (și) în limba română. Problema este însă aceea că ele continuă să facă parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană, care este subordonată Patriarhiei de la Moscova și care în 2024 a fost interzisă prin lege, din cauza legăturilor cu Rusia și a acuzațiilor că promovează în Ucraina ideologia lumii ruse (Russkii Mir). Acesta este un concept geopolitic care susține că Ucraina ar face parte dintr-o comunitate transnațională rusească, alături de alte state din fosta URSS.  

În acest context, în care preoții români din Ucraina s-au trezit practic în afara legii (ceea ce presupune, de exemplu, că pot fi trimiși pe front, deși ar trebui să fie scutiți de serviciul militar), a intervenit Biserica Ortodoxă Română. Aceasta și-a manifestat intenția, încă din martie 2024, de a prelua în subordine parohiile românești, dar demersul a eșuat.

Pe de o parte, autoritățile de la Kiev nu au recunoscut din punct de vedere juridic Asociația religioasă „Biserica Ortodoxă Română”, deși BOR susține că „asociația îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană”.

În al doilea rând, preoții români, sau cel puțin o mare majoritate dintre ei, refuză să plece din biserica pe care ei o consideră singura canonică și anume cea subordonată Moscovei. 

De ce autoritățile de la Kiev nu au dat curs solicitării BOR? Nu avem un răspuns oficial, putem doar specula că ar fi un fel de „răzbunare” pentru că Biserica Ortodoxă Română nu se numără printre cele care recunosc biserica autocefală ucraineană (mai multe despre acest subiect am scris aici). Faptul că BOR nu recunoaște biserica oficială din Ucraina a fost recunoscut inclusiv de ministrul de Externe Oana Țoiu, într-o declarație din iulie anul trecut. 

În acest context, afirmația președintelui este una eronată: nu este vorba despre „un document între biserici”, ci de un act al statului ucrainean care, deocamdată, se lasă așteptat. 

Reforma în educație din Ucraina

Cel de-al doilea subiect care privește comunitatea românească din Ucraina este cel legat de școlile de limbă română, care sunt afectate de reforma educației din această țară. 

„Din perspectiva documentului (n.r.- semnat de cei doi președinți) se face o excepție pentru minorități ca să-și poată desfășura educația în localitatea lor în limba maternă. Aceste garanții oferite minorităților funcționează”, a răspuns președintele în conferință de presă.

În acest moment, în Ucraina se desfășoară o reformă a educației, care va intra în vigoare în 2027, și care vrea să schimbe sistemul de învățământ moștenit de pe vremea URSS. După cum a explicat pentru HotNews un inspector școlar din regiunea Cernăuți, ceea ce se cheamă acum „licee” sunt de fapt niște școli cu predare pentru clasele 1-11, după sistemul sovietic. Noua lege stabilește un alt sistem, similar celui european, cu învățământ primar (clasele 1-4), gimnazial (5-9) și liceal (10-12), dar mai precizează că viitoarele licee vor trebui să aibă cel puțin 96 de elevi. 

Din cauza problemei demografice considerată a fi „critică” în toată Ucraina, dar cu atât mai mult în comunitățile românești (mulți dintre membrii acestora și-au luat cetățenie română și au plecat din Ucraina după începerea războiului), din cele 20 de așa-zis „licee” românești, în 2027 vor rămâne doar patru. 

„A existat propunerea să se unească două-trei comune pentru a face un liceu. Dar fie nu au avut suficienți elevi nici așa, fie nu s-au înțeles primarii între ei”, a explicat pentru Hotnews inspectorul general școlar din Herța, Minu Pavalachi. 

L-am întrebat atunci pe Minu Pavalachi dacă s-ar putea face totuși o excepție pentru comunitățile de români, având în vedere și protestele autorităților de la București. 

Acesta spune că a existat o întâlnire cu directori de școli și reprezentanți ai comunității românești la Consulatul românesc de la Cernăuți, unde s-a făcut această propunere, ca pentru români să se facă câte un liceu românesc în fiecare comună, indiferent de numărul copiilor. 

„Sincer vă spun, e absurd. Nu am auzit nicăieri, nici în România să existe un liceu cu 30 de copii. Nu are sens”, a explicat atunci inspectorul școlar, etnic român.

Deci ceea ce spune acum Nicușor Dan este că ucrainenii s-ar fi angajat să facă această excepție pentru minoritatea românească. Rămâne de văzut dacă lucrurile se vor întâmpla așa cum susține președintele României. 

Există totuși un lucru unde președintele României nu s-a înșelat deloc: „Nu trebuie să ne ascundem să spunem că, istoric, a existat neîncredere între țările noastre”, a declarat Nicușor Dan, chiar la începutul conferinței de presă.

Așa este. Dar foarte multă din această neîncredere a fost și din cauza necunoașterii reciproce dintre cele două părți, la care s-a adăugat multă dezinformare rusă.