Reconfigurare pe scena politica. Cu ce pret insa?

Criza de doua luni de la virful serviciilor secrete a luat sfirsit. Oamenii nominalizati si doriti de Traian Basescu in fruntea SRI si a SIE au obtinut miercuri, cu destula lejeritate, votul parlamentarilor.

Numai ca modul in care acestia si-au exprimat optiunile pro sau contra Maior si Saftoiu arata ca in Romania scena politica s-a reconfigurat dupa criterii care nu au legatura nici cu doctrinele politice, nici cu aliantele de la ultimele alegeri.

Dorinta lui Traian Basescu s-a indeplinit dupa ce, miercuri, parlamentul a adoptat validarea lui George Maior in functia de director la SRI si cea a lui Claudiu Saftoiu in frunte SIE.

[c:1:s]Numirea proaspetilor sefi ai serviciilor secrete arata insa ca in Romania s-a format o noua majoritate parlamentara, constituita din PSD, PD si UDMR, in timp ce opozitia ar fi formata din PNL, PRM si – oarecum – PC.

Lucru oarecum surprinzator, caci aliantele acestea de conjunctura nu au de a face nici cu afinitatile politice, nici cu modul in care este alcatuita coalitia de guvernare.

Votul de miercuri in Parlament a avut totusi un element in comun: presedintele Traian Basescu, mai exact raportarea la el prin oamenii pe care i-a propus in fruntea serviciilor secrete.

Votul PD, adica al fostului partid al lui Basescu, a fost unul fara vreo surpriza, democratii anuntand in urma cu cateva zile ca sustin cele doua candidaturi propuse de seful statutului. In plus, PD a devenit avocatul presedintelui, invocand in acest sens argumentul „depolitizarii” serviciilor secrete.

Deputatul Romeo Raicu a sustinut in acest sens ca nominalizarea lui George Maior, senator PSD, rezolva dilema depolitizarii principalului serviciu de informatii, prin faptul ca sefia SRI se acorda unui reprezentant al opozitiei.

Avind un om propus pentru a conduce cel mai important serviciu secret, PSD nu avea de ce sa boicoteze aceasta initiativa. Asa ca, PSD s-a mobilizat pentru strangerea de voturi favorabile, nu numai de la reprezentantii sai dar si de la celelate partide politice. Chiar liderul social-democrat Mircea Geoana a facut o vizita presedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, insa fara vreun rezultat concret.

[c:2:d]PSD si PD au beneficiat si de votul favorabil a 18 deputati de la minoritatile nationale (votanti traditionali ai partidelor celor mai influente) si a altor 14 independenti. Acestora li s-au alaturat parlamentarii UDMR si – ca de obicei, cu jumatate de masura – cei ai Partidului Conservator.

Conform unor surse parlamentare consultate de HotNews.ro, democratii au negociat voturile reprezentantilor Uniunii maghiare in schimbul unui ajutor reciproc pentru adoptarea Legii statutului minoritatilor nationale si prin garantarea prezentei in continuare la guvernare. Totusi, atat PD cat si UDMR neaga existenta unor discutii in acest sens.

Liderul deputatilor UDMR, Marton Arpad, sustine ca decizia asupra votului maghiarilor a fost luata in interiorul grupului parlamentar fara negocieri cu alte partide politice si este un compromis pentru stabilitatea politica si pentru asigurarea controlului civil asupra serviciilor secrete

„Nu am negociat cu nimeni. Nu dorim ca cele doua institutii sa raman fara control civil, nu dorim sa luam parte la luptele dintre palate si partide. Noi vrem sa fie pace pe scena politica si sa cream un cadru legislativ si constitutional propice pentru serviciile secrete.”, a spus Marton.

Aratam putin mai inainte ca Partidul Conservator a votat cu jumatate de masura. Mai exact, reprezentantii PC l-au sustinut pe Maior, dar s-au opus lui Saftoiu.

Deputatul PC, Petru Calian, a apreciat negativ, de la tribuna Camerei, activitatea consilierului prezidential Claudiu Saftoiu. „Avem nevoie de profesionisti, nu de oameni de casa. Omul de casa nu a devenit inca o profesie recunoscuta in Romania”.

Conservatorii il considera insa pe Maior un „profesionat”, iar prin votul acordat acestuia PC isi asigura o oarecare stabilitate pe scena politica romanesca. „Maior corespunde profesional functiei pentru care a fost desemnat”, a declarat deputatul PC Eduard Helvig.

[c:3:s]Votul de miercuri al conservatorilor este, in opinia unor surse parlamentare, o dovada ca „acestia nu vor sa iasa asa de usor de la guvernare si ca incerca sa mentina o relatie de echilibru in Coalitie, in eventualitatea unei re-organizari pe scena politica romaneasca”.

Reorganizare care devine inevitabila in conditiile in care ruptura dintre PNL si PD – principalele formatiuni ale actualei coalitii de guvernare – devine tot mai vizibila.

Pentru multi liberali, votul privind sefii serviciilor secrete, nu a fost decit inca un prilej de a vitupera contra lui Traian Basescu si implicit contra PD.

Liderul grupului parlamentar PNL, Crin Antonescu a acuzat de la tribuna Parlamentului ca desemnarea senatorului PSD George Maior este „unul dintre acele jocuri politice pe care presedintele Basescu n-a obosit demagogic sa le denunte”.”Onorabili parlamentari, dragi spioni, numerosi informatori, ne aflam in fata tabloului tatucului Basescu, cu maica Geoana, delicata cu pruncul Maior in brate. Aici sunt voturile dvs!”, a exclamat Antonescu.

Desi PNL s-a opus lui Maior, unii dintre ei au aprobat insa nominalizarea lui Saftoiu.

Consecvent intru totul cu sine a ramas numai PRM, care si-a pastrat pozitia anuntata dinainte si a votat impotriva numirii celor doi sefi la serviciile secrete. Mai mult, senatorul PRM Gheorghe Funar a cerut retragerea candidaturii lui Claudiu Saftoiu pe motiv ca are dosar de colaborator al Securitatii si a solictat CNSAS sa verifice activitatea acestuia inainte de ’89.

Colega sa de partid, Daniela Buruiana, l-a acuzat pe Saftoiu ca este omul de casa a lui Basescu. „Nu are niciun fel de credibilitate. Presedintele a vrut sa-i ofere sa scape de el de la Cotroceni. Asteptam nominalizarea unei persoane competente, responsabile.” a perorat Buruiana.

Parlamentarii au validat numirea lui George Maior in functia de director al Serviciului Roman de Informatii cu 285 de voturi pentru si 123 contra. In ceea ce il priveste pe Claudiu Saftoiu, noul director al Serviciului de Informatii Externe, 294 de parlamentari i-au dat aviz favorabil, in timp ce 114 i-au respins candidatura.

Cei doi trebuie sa demisioneze din functiile detinute anterior, respectiv cea de senator si cea de consilier prezidential.

Numirea lor pune capat unei crize la virful serviciilor secrete generata de demisia sefilor acestor institutii, ca urmare a disparitiei din tara a omului de afaceri sirian, Omar Hayssam, acuzat pentru terorism.