Rectori pe viață. Inițiatorul amendamentului: Dacă e ales, de ce trebuie să-l limităm? / Ce spun studenții / Ce spune rectorul Universității București

Rectorii universităților și-ar putea păstra funcțiile pe viață, potrivit unui amendament votat miercuri de Senat, legea mergând la promulgare la președinte. Studenții consideră „absolut incalificabil ca acum, în plin context pandemic, analizând prioritatea decizională, această modificare legislativă să reprezinte una de maximă importanţă, raportat la nevoile cu adevărat reale ale educaţiei” și îi cer lui Iohannis să trimită actul normativ la reexaminare. Rectorul Universității București, Marian Preda, a reacționat și el, apreciind că decizia ”încalcă principiile democraţiei şi a fost adoptată fără consultare publică”.

Amendamentul la Legea Educației a fost depus de deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloiu și prevede: „Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit”. Senatul este camera decizională pe acest proiect (PLX 306/2020), astfel că legea merge la promulgare la președintele Iohannis.

Situația a fost semnalată pe Facebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu: „Baronii universitari înfrățiți dincolo de partidele politice profită de contextul electoral și de perioada de final de legislatură parlamentară în care se negociază funcții și locuri în viitoarea legislatură. Senatul este camera decizională pe acest proiect, PLX 306/2020, iar semnele că „se pregătește ceva” au venit încă din luna iulie”.

Potrivit USR, amendamentul a fost adus în Comisia de Apărare, „ascuns într-o inițiativă legislativă a Guvernului care se referea la admiterea în cadrul institutelor de învățământ superior militar, fără examen, a absolvenților de licee militare, doar pe baza notelor din liceu”.

Acum, legea Educației Naționale prevede: „Durata mandatului de rector este de patru ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate, succesive, complete”.

Inițiatorul: „Dacă el este ales, îl alege majoritatea, de ce trebuie să-l limităm?!”

Inițiatorul, deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloiu, susține că numărul de mandate nu ar trebui limitat, pentru că funcția de rector este una aleasă.

• „Este un principiu democratic care stă la baza acestei modificări legislative.
• Să fie clar pentru toată lumea aici. Vorbim despre o funcție aleasă și singura funcție aleasă care este limitată la numărul de mandate este funcția președintelui și a rectorului. Dacă el este ales, dacă îl alege majoritatea, de ce trebuie să-l limităm?!”, a susținut, joi, la Digi 24, Tit-Liviu Brăiloiu.

El a mai susținut că nu au existat voturi împotrivă, pentru proiect votând și parlamentari din PNL și din USR: “Chiar nu au fost voturi împotrivă, au fost doar niște abțineri din partea USR. În plenul Senatului au votat și membrii PNL și unii dintre membrii USR. Adică toată lumea a fost de acord cu așa ceva. Comisiile de educație și învățământ din Parlament, din Cameră și Senat, au avut timp să analizeze. Acolo sunt specialiști, sunt profesori universitari și dumnealor au votat”.

Reacția studenților: „Absolut incalificabil”

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România îi cere președintelui să trimită la reexaminare legea, arătând că votul acordat de Senat în favoarea numărului nelimitat de mandate ale rectorilor „dovedeşte încă o dată că prioritatea parlamentarilor este permanentizarea unor persoane la conducerea universităţilor, nu îmbunătăţirea unui sistem de învăţământ oricum slăbit de multele modificări incoerente şi oportuniste”.

• „Suntem nevoiţi să solicităm din nou, în decurs de câteva luni, preşedintelui României să trimită spre reexaminare o lege care elimină aceste limite, iar preşedinţilor partidelor politice parlamentare să prezinte clar dacă formaţiunile pe care le conduc îşi doresc un învăţământ superior având drept principiu buna guvernanţă sau orientat după interese personale conjuncturale”, spun reprezentanții studenților, într-un comunicat de presă.

Ei consideră „absolut incalificabil ca acum, în plin context pandemic, analizând prioritatea decizională, această modificare legislativă să reprezinte una de maximă importanţă, raportat la nevoile cu adevărat reale ale educaţiei”.

ANOSR mai apreciază că „este absolut revoltător că astfel de alterări legislative ce modifică o întreagă viziune asupra democraţiei universitare sunt hotărâte fără o dezbatere publică prealabilă, cu implicarea tuturor actorilor sociali interesaţi, ba chiar fără implicarea ambelor Camere ale Parlamentului”.

Reprezentanții studenților cer reintroducerea limitei de 8 ani, indiferent de numărul de mandate avute sau de durata acestora.

Rectorul Universității București: Sper că societatea românească s-a maturizat suficient pentru a reacționa ferm în fața unor asemenea derapaje

Rectorul Universității București, Marian Preda, își exprimă dezacordul față de decizia de miercuri a Parlamentului care permite rectorilor universităților să dețină un număr nelimitat de mandate, spunând că încalcă principiile democrației și a fost adoptată fără consultare publică.

Punctul de vedere transmis joi de Marian Preda:

• „Orice modificare legislativă cu impact național trebuie precedată de o dezbatere serioasă cu toți actorii și cu toate comunitățile profesionale relevante. Consider că modificările succesive ale Legii Educației Naționale, fără consultarea comunităților academice din universități, a devenit în ultimii ani o practică ce trebuie să înceteze. Fundamentarea deciziilor pe consultarea cu societatea este nu doar o condiție a legislației europene pe care România, în calitate de membru, trebuie să o respecte, ci și o regulă esențială a oricărei democrații reale.
• Pe de altă parte, pentru a evita derapajele antidemocratice, orice funcție de conducere aleasă prin vot trebuie ocupată pentru o perioadă limitată de timp, așa cum ne demonstrează atât teoriile democratice, cât, mai ales, practicile încălcării acestui principiu care au condus la autoritarism, abuzuri și dictaturi.
• De altfel, Universitatea din București, prin voința comunității academice de practicare a unei democrații reale, a integrat principiul mandatelor limitate ale rectorului în Carta sa. Articolul 120, Alineatul 3 din Cartă spune foarte clar că nimeni nu poate ocupa funcția de rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada mandatelor, de întreruperi sau de circumstanțele acestora.
• În orice instituție, autoritatea și puterea care îi sunt transferate conducătorului prin votul majorității trebuie să fie exercitate nemijlocit pe o perioadă limitată de timp, după care acesta este obligat să restituie comunității puterea primită, pentru a putea fi apoi transferată mai departe următorului lider.
• Sper că societatea românească s-a maturizat suficient pentru a reacționa ferm în fața unor asemenea derapaje. Am încredere că principiul care conduce la limitarea numărului de mandate pentru cea mai înaltă funcție în stat, alături de reacția societății românești, vor fi fundamentele pe baza cărora Președintele României va acționa pentru a respinge aceste măsuri antidemocratice”.