Regim militar, haos sau tranziție democratică. Cele șapte scenarii în cazul unui atac al SUA asupra Iranului, după noua amenințare a lui Trump

Prezența americană în Orientul Mijlociu a crescut considerabil în ultimele zile, unde se află în jur de 50.000 de militari americani. De asemenea, potrivit informațiilor din surse deschise, în regiune au sosit zeci de aeronave militare americane suplimentare. Această acumulare de forțe crește riscul unui atac asupra Iranului. Dacă potențialele ținte sunt predictibile, urmările unui atac nu sunt clare, relatează BBC care analizează șapte posibile scenarii.

Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Iranului, semnal luat de analiștii internaționali drept o escaladare a tensiunilor și o creștere a riscului de atacuri militare.

„O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis. Este o flotă mai mare, condusă de marele portavion Abraham Lincoln, decât cea trimisă în Venezuela. La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătită, dispusă și capabilă să-și îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a scris miercuri președintele SUA.

Tranziție spre democrație

Primul scenariu discutat de BBC este cel al unor atacuri americane aeriene și navale care să lovească cu precizie bazele militare ale Gărzilor Revoluționare (IRGC) și a unității Basij, o forță paramilitară sub comanda IRGC. De asemenea, atacurile pot viza o locație de unde sunt lansate sau unde sunt depozitate rachetele balistice iraniene, precum și programul nuclear al Iranului.

Regimul, care este deja slăbit de protestele de la începutul anului și de pierderi suferite în 2025 într-un scurt război cu Israelul, poate pica în urma unor astfel de atacuri. Răsturnarea regimului poate duce o tranziție spre democrație și revenirea Iranului în rând cu restul lumii.

BBC cataloghează acest scenariu drept foarte optimist întrucât intervențiile occidentale în Irak și Libia nu au dus la o tranziție lină la democrație. Deși în ambele cazuri intervenția a pus capăt regimului dictatorial, a fost urmată de haos și vărsare de sânge.

Regimul supraviețuiește, dar își moderează politica

„Modelul venezuelean” este un alt scenariu discutat în presa internațională. Acesta prevede ca Republica Islamică să supraviețuiească spre dezamăgirea populației, dar să-și schimbe politica. Reducerea sprijinului acordat milițiilor violente din Orientul Mijlociu, oprirea sau reducerea programele nucleare și balistice interne, precum și slăbirea represiunii împotriva protestelor sunt văzute drept o condiție pentru o politică moderată a Teheranului.

Și acesta scenariu este văzut de BBC drept improbabil întrucât regimul islamic a rămas sfidător și rezistent la schimbare timp de 47 de ani.

Regimul se prăbușește și este înlocuit de o conducere militară

BBC subliniază că scenariul văzut cel mai probabil de către analiști este cel al unui guvern militar compus în mare parte din membri ai Gărzilor Revoluționare.

Dacă regimul este în mod evident nepopular pentru mulți, iar fiecare val succesiv de proteste de-a lungul anilor l-a slăbit mai mult, Iranul este un stat în care forțele de securitate sunt omniprezent și au un control strict. Faptul că structurile militare nu s-au confruntat cu defectări și folosirea forței fără limite a permis până acum ca regimul să supravițuiască tuturor protestelor.

Iranul răspunde cu atacuri asupra forțelor SUA

Ca replica la amenințările lui Trump, Iranul a avertizat că va răspunde „într-o manieră fără precedent” dacă va fi atacat. Există baze și instalații americane răspândite de-a lungul coastei arabe a Golfului, în special în Bahrain și Qatar, dar Iranul ar putea, de asemenea, dacă ar dori, să vizeze unele dintre infrastructurile critice ale oricărei națiuni pe care o consideră complice la un atac american, cum ar fi Iordania.

BBC subliniază că Iranul nu are puterea Marinei și Aviației ameriane, dar ar putea totuși să riposteze cu arsenalul său de rachete balistice și drone, multe dintre ele ascunse în peșteri, subteran sau în zone montane îndepărtate.

Iranul ripostează prin amplasarea de mine în Golful Persic

Acest scenariu este văzut drept o amenințare pentru comerțul global și livrările de petrol. Strâmtoarea îngustă Ormuz, situată între Iran și Oman, este un punct critic pe unde trec aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaz natural lichefiat (GNL) și între 20-25% din petrol și produse petroliere.

În războiul Iran-Irak din 1980-1988, Teheranul a minat efectiv rutele maritime, iar dragoarele Marinei Regale Britanice au ajutat la curățarea acestora.

Iranul a efectuat exerciții de amplasare rapidă a minelor marine. Dacă ar face acest lucru, ar avea un impact inevitabil asupra comerțului mondial și asupra prețurilor petrolului.

Iranul scufundă o navă de război americană

Scufundarea unei nave de război americane, însoțită de posibila capturare a supraviețuitorilor din echipajul acesteia, ar fi o umilință uriașă pentru SUA. Deși acest scenariu este considerat improbabil, distrugătorul USS Cole, în valoare de miliarde de dolari, a fost avariat de un atac sinucigaș al Al-Qaeda în portul Aden în 2000. 17 marinari americani au fost uciși.

Înainte de asta, în 1987, un pilot irakian a lansat din greșeală două rachete Exocet asupra unei nave de război americane, USS Stark, și a ucis 37 de marinari.

Echipajele navale iraniene și-au concentrat o mare parte din antrenamentele pe războiul neconvențional sau „asimetric”, căutând modalități de a depăși sau ocoli avantajele tehnice de care se bucură principalul lor adversar, Flota a V-a a Marinei SUA.

Haos după prăbușirea regimului islamic

Pe lângă posibilitatea unui război civil, precum cele din Siria, Yemen și Libia, există și riscul ca, în haosul și confuzia generală, tensiunile etnice să degenereze în conflicte armate, în contextul în care kurzii, baluchii și alte minorități vor încerca să-și protejeze propriul popor în mijlocul unui vid de putere la nivel național.

O mare parte din Orientul Mijlociu ar fi cu siguranță bucuroasă să vadă dispariția Republicii Islamice, dar nimeni nu dorește să vadă cea mai mare națiune din Orientul Mijlociu ca populație, aproximativ 93 de milioane de locuitori, căzând în haos, provocând o criză umanitară și a refugiaților.

Cel mai mare pericol în acest moment, subliniază BBC, este ca președintele Trump, după ce a adunat această forță aproape de granițele Iranului, să decidă că trebuie să acționeze sau să-și piardă prestigiul, iar un război să înceapă fără un final clar și cu repercusiuni imprevizibile și potențial dăunătoare.