Relatiile Romania-Moldova: coruptie cu vize, scandaluri sexuale, acuze de subminarea statalitatii 

Relatiile Romania – Republica Moldova au traversat in ultimii doi ani, de la aderarea Romaniei la UE, probabil cea mai contondenta perioada din istoria lor bilaterala. Atacurile repetate ale autoritatilor de la Chisinau nu si-au gasit, in general o replica la fel de taioasa la Bucuresti, insa declaratii ale unor oficiali romani au oferit argumente moldovenilor sa ceara UE sa „puna la punct” Romania. Normalizarea relatiilor bilaterale ar depinde, sustin analistii si politicienii romani, de o schimbare a puterii de la Chisinau.

Romania a sustinut mereu sprijinul pe care il acorda Republicii Moldova in aspiratiile sale europene, presedintele Basescu spunand in repetate randuri ca vede o unire a celor doua tari in interiorul UE. O astfel de afirmatie, inofensiva din punctul de vedere al Romaniei, a fost interpretata – de fiecare data cand ea a fost facuta – ca o dorinta a Romaniei de a interfera in chestiunile interne ale Moldovei si un atac la statalitatea tarii de peste Prut. Presedintele Voronin se arata mereu deranjat de atitudinea de frate mai mare a Romaniei fata de tara sa si insista ca drumul Moldovei spre Europa nu trece pe la Bucuresti.

Scandaluri de coruptie privind acordarea vizelor, disputa privind recunoasterea sau nu a limbii moldovenesti, acuze de subminare a statalitatii moldovenesti, expulzari de diplomati si clerici romani, scandaluri sexuale – sunt elementele care au caracterizat relatiile bileterale dintre cele doua tari.

Daca diplomatia de la Bucuresti a ales un ton ponderat si nu a raspuns cu aceeasi agresivitate provocarilor verbale si nu numai ale reprezentantilor puterii de la Chisinau, presedintele Traian Basescu a fost mai putin moderat si a avut, in cateva episoade, declaratii care au starnit o replica furioasa la Chisinau si au dat argumente unui aliat al comunistilor moldoveni, Rusia, sa atraga atentia UE asupra Romaniei si a modului inadmisibil in care isi desfasoara relatia vizavi de Republica Moldova.

Romania submineaza statalitatea Moldovei

Republica Moldova a cerut in repetate randuri Uniunii Europene sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei, pentru ca aceasta sa nu se mai amestece in treburile sale interne. Guvernul de la Chisinau a acuzat Bucurestiul de politica duplicitara si amenintari la adresa statalitatii si securitatii cu Republica Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera, pe care o interpreta drept „o confirmare a adevaratelor intentii pe care la urmareste conducerea statului vecin”.

Acest gen de acuzatii s-au intensificat dupa evenimentele post-electorale de la Chisinau, din aprilie 2009, cand Romania a fost acuzata de implicare in protestele de strada care au avut loc in capitala moldoveneasca. Mai tarziu, insa, procurorul general moldovean, Valeriu Gurbulea,a infirmat o implicare in actiunile de protest, insa a vorbit despre atacuri cibernetice asupra retelelor institutiilor de stat moldovene.

„Romania, ca stat, nu a participat la protestele din 7 aprilie. Au fost inregistrate doar unele forme – spre exemplu, a fost un atac cibernetic din Romania asupra serverelor institutiilor de stat, inclusiv incercari de trecere a frontierei moldo-romane”, a spus el intr-o conferinta de presa.

Scandaluri privind vizele si indiscretii sexuale

Autoritatile de la Chisinau au cautat mereu dovezi de a demonstra coruptia reprezentantilor Romaniei din misiunea diplomatica. In 2008, ministrul de interne moldovean anunta, intr-o conferinta de presa, ca un diplomat de rang inalt din cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau este suspectat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita pentru a facilita acordarea vizelor cetatenilor moldoveni intr-un timp mai scurt.

MAE roman ia masuri si il recheama in tara pe seful sectiei consulare, Alexandru Rus, „pentru consultari in calitatea sa de responsabil pentru activitatea consulara din cadrul ambasadei”, si anunta mai apoi ca acesta nu se va mai intoarce la post pentru ca „s-a vulnerabilizat”. La acelasi episod, presedintele Basescu are o replica pe masura acuzatiilor si spune ca Romania va raspunde „extrem de dur” la acuzatiile autoritatilor Republicii Moldova la adresa unui diplomat roman privind acordarea vizelor. El a spus ca aceste acuzatii reprezinta „ultima agresiune orchestrata” de Chisinau si le-a catalogat drept „provocare”.

Replica extrem de dura menita a fi data moldovenilor este cerinta pe care presedintele roman o adreseaza Guvernului si anume de a simplifica la maximum procedura de acordare a cetateniei romane moldovenilor de peste Prut, fata de care Bucurestiul are „o datorie morala”. Cerinta presedintelui nu va fi pusa in practica decat in 2009, dupa alegerile de la Chisinau, de catre guvernul premierului Boc.

Alexandru Rus, vulnerabilizat de scandalul vizelor, a fost inlocuit de Ion Nuica, vulnerabilizat, in vara lui 2009, de un scandal sexual. In urma cu doua-trei saptamani, o inregistrare video data presei romane il infatisa pe consul intretinand relatii sexuale cu o subalterna, cetatean moldovean care lucra in consulat.

Comentatorii si oamenii politici din Romania spuneau ca „este o lucratura” a serviciilor moldovenesti, pentru a prejudicia imaginea Romaniei, iar MAE nu a avut o reactie lamuritoare. Ministerul anunta retragerea consulului de la post si decizia de a inlocui toti angajatii moldoveni ai consulatului cu personal adus de la Bucuresti. Timp de cateva zile, probabil o saptamana, Romania nu mai avea la Chisinau niciun diplomat de rang inalt, misiunea fiind lipsita atat de ambasador, cat si de consul.

Expulzari si personae non grata

Actiunile extreme luate de autoritatile moldovene impotriva Romaniei au fost expulzarile de diplomati, culminand dupa protestele postelectorale, cu insusi ambasadorul roman si neacceptand un nou ambasador, in persoana lui Mihnea Constantinescu.

„Jocul” de a declara diplomati romani presona non grata a inceput in decembrie 2007, cand atasatul de presa si secretarul II al ambasadei Romaniei au fost expulzati pentru „incompatibilitatea activitatii acestora cu statutul diplomatic detinut”. (Anterior, in 2002, Moldova mai expulzase un diplomat roman – atasatul militar, in urma protestelor anticomuniste de la Chisinau, in timpul ministeriatului lui Mircea Geoana, dar perioada analizei se refera la ultimii doi ani, dupa aderarea Romaniei la UE).

MAE roman a apreciat acest act ca „inamical, total nejustificat” si considera ca „vine in contradictie cu atitudinea constructiva si cooperanta pe care Romania a manifestat-o in permanenta la adresa Republicii Moldova”, iar ambasadorul Filip Teodorescu a refuzat nota verbala care i-a fost inmanata la sediul Ministerului moldovean de Externe.

Cateva zile mai tarziu, au fost expulzati de pe teritoriul moldovenesc si doi preoti ai Mitropoliei Basarabiei originari din Romania, pe motiv ca acestia, fiind cetateni romani, au incalcat regimul de sedere pe teritoriul moldovean, ca nu aveau permis de munca din partea autoritatilor centrale si autorizare din partea autoritatilor locale pentru a activa ca preoti in parohie. Patriarhia din Romania califica gestul drept „un act de intimidare regretabil”.

Actiunile autoritatilor moldovene in acest sens au culminat cu expulzarea a insusi ambasadorul Filip Teodorescu, ulterior protestelor postelectorale. In 8 aprilie, ambasadorul roman si un alt diplomat deveneau personae non grata, in urma acuzatiilor aduse Romaniei de implicare in evenimente. Tot atunci se impunea si un regim de vize cetatenilor romani.

Autoritatile romane au luat imediat masuri, numind si audiind in regim de urgenta un nou ambasador, pe Mihnea Constantinescu, insa el nu a primit agrementul Chisinaului, astfel incat in acest moment Romania nu este reprezentata la nivel de ambasador in Republica Moldova.

Nu a fost intreprinsa o alta actiune in acest sens, Bucurestiul asteptand rezultatul alegerilor de la Chisinau si a constituirii unei noi puteri sau coalitii la Chisinau, pentru a relua demersurile si, probabil, a nominaliza o noua persoana.

Romania isi doreste parteneri de discutie pro-europeni la Chisinau

Normalizarea relatiilor bilaterale ar fi posibila, potrivit analistilor si a unora dintre autoritatile de la Bucuresti, de schimbarea garniturii de la putere de la Chisinau sau de existenta in coalitia de guvernare a opozitiei de dreapta.

Presedintele Traian Basescu, cu lipsa de diplomatie de care a dat dovada in ultima vreme in declaratiile privind Moldova, a afirmat ca si-ar dori ca opozitia actualului guvern sa obtina un rezultat mai bun dupa 29 iulie, ceea ce ar permite relatiilor dintre cele doua tari „sa revina la normal”.

Presedintele Voronin are aceeasi parere, insa despre puterea de la Bucuresti. El considera ca „nu se mai poate discuta” cu actuala conducere de la Bucuresti, pentru ca aceasta „gandeste in stilul anilor ’30”, iar Chisinaul se vede nevoit sa apeleze la Bruxelles pentru normalizarea si relansarea relatiilor cu Romania.

„Este imposibil cu autoritatile actuale romanesti sa hotarasti ceva, de aceea noi mizam foarte mult pe sustinerea UE pentru ca aceste relatii sa le relansam si sa le aducem la situatia normala. Ceea ce este astazi in relatiile cu Romania nu este normal, categoric. Nu trebuie sa fie asa”, a spus liderul comunistilor.

MAE s-a limitat insa la a spune ca este dezirabil ca alegerile din Moldova sa fie „libere, corecte si democratice”, incercand astfel sa se inscrie in pozitia exprimata, de altfel, de institutiile europene. Ministrul de externe roman a spus ca MAE va angaja un dialog cu guvernul liber ales de la Chisinau, ca nu exista resentimente si nici o anticipatie negativa, insa ar vrea ca Moldova sa inteleaga dialogul in sensul european al cuvantului.

Cat despre UE, dupa ce statele membre au fost puternic deranjate de declaratia presedintelui Basescu privind acordarea de cetatenie romana pentru un milion de moldoveni si pentru modul in care Romania a gestionat aceasta relatie bilaterala, in final concluziile Consiliului au multumit autoritatile de la Bucuresti.

Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzator, intre UE si Republica Moldova, insa, la solicitarea Romaniei, UE a conditionat lansarea efectiva a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea unui tratament egal pentru toti cetatenii statelor membre in materie de vize, subliniind totodata importanta respectarii de catre Republica Moldova a principiului relatiilor de buna-vecinatate.