REPORTAJ Cine sunt oamenii care au ieșit în stradă miercuri seară pentru justiție, după documentarul Recorder: „E un semnal că nu mai putem”

Sute de cetățeni au protestat miercuri seară în Capitala României fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din București, după investigația Recorder despre starea sistemului judiciar. Manifestanții au cerut demisii, responsabilitate și o justiție independentă, într-o mobilizare din scurt, rară în societatea actuală.

Timp de aproape trei ore, oamenii veniți pe Calea Plevnei, unde e sediul CSM, au scandat „Justiție, nu mafie!”, „Fără prescripție pentru corupție!” și „Hoții prinși, nu prescriși!”. 

Protestul a fost declanșat de documentarul Recorder despre starea sistemului judiciar. În câteva ore, mobilizarea online a adus în stradă sute de protestatari, unde s-au auzit solicitări ferme: „Savonea, demisia!”, „Nicușor, ocupă-te de marea corupție!”. Printre cei prezenți, mulți sunt tineri și studenți. 

Unii vin pentru prima dată la un protest, alții reiau un exercițiu civic întrerupt de ani de zile. 

Protestatarii au mulțimit într-o voce și jurnaliștilor care au realizat documentarul: „Bravo, Recorder!” și „Afară cu voi, Recorder suntem noi!”, s-a repetat în mulțime. 

Protestul a durat aproape trei ore, în frig, pe un trotuar îngust, apoi și pe o parte a carosabilului. HotNews a vorbit cu câțiva dintre tinerii aflați la manifestație și i-a întrebat ce vor să se schimbe în justiție. 

Profesoară: „Erau lucruri pe care le-am tot auzit, doar că acum au fost spuse împreună”

În mijlocul mulțimii, Teodora Păduraru, 24 de ani, ține în mână un steguleț galben pe care scrie „Zonă liberă de corupție”. Spune că îl are din 2017, de la protestele împotriva OUG 13, când sute de mii de persoane au ieșit în stradă în toată țara. Acum, predă matematică la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” și a venit direct de la școală.

Spune că nu a fost surprinsă de informațiile prezentate în documentar, ci de felul în care au fost aduse împreună.

„Erau lucruri pe care le-am tot auzit în presă de-a lungul ultimilor ani, doar că acum au fost spuse toate împreună și a fost așa un cumul de informații noi și de emoții pe care le-am trăit.”

Teodora participă la proteste încă din liceu și vorbește despre o perioadă recentă în care astfel de mobilizări au lipsit: „Societatea a fost amorțită în ultimii ani. Eu am fost la proteste și înainte și aveam o părere de rău că nu mai protestăm. Și sper să protestăm din nou”. 

Student: „Știam că e ceva rău cu justiția, dar m-am înfuriat și mai tare”

Costi, 21 de ani, student, spune că a venit la protest pentru că vede tema justiției ca fiind esențială.

„Am venit pentru o justiție independentă, pentru a scăpa de corupție, de hoția dovedită din ultimii 35 de ani. Și pentru o presă liberă. Felicitări Recorder și presei libere, care să demascheze corupția.”

Spune că documentarul nu i-a adus informații complet noi, dar i-a accentuat nemulțumirea: „Știam că e ceva rău cu justiția, dar m-am înfuriat și mai tare, așa cum și alții au simțit, să ieșim în stradă.”

„Cred că tinerii care au ieșit azi au ieșit pentru viitorul lor. Nimeni nu vrea să plece din țară, pleci doar când nu vrei să mai lupți pentru ea. Suntem tineri și sperăm în continuare la o țară mai bună, de asta ieșim în stradă, facem petiții, ne implicăm civic.”

Nu s-a gândit să plece din România: „Pentru că am speranță că poate se va schimba ceva.”

Spune că are puțină experiență cu protestele, dar consideră seara de miercuri importantă: „Nu am prea fost la proteste, ăsta este unul dintre puținele la care merg, dar e important să îi tragem de mânecă pe politicieni. E un semnal că nu mai putem.”

În opinia lui, primele măsuri ar trebui să vină de la cei aflați în funcții-cheie: „Cred că un gest de bun-simț ar fi demisia doamnei Savonea și a șefului DNA.”

Studentă: „Mă doare că cetățenii acestei țări nu sunt tratați egal”

Livia, 21 de ani, studentă, spune că a venit la protest după ce a văzut reacțiile din jurul documentarului și felul în care oamenii au vorbit despre el.

„M-a făcut să ies în stradă durerea oamenilor. Durerea oamenilor și durerea mea, toate lucrurile astea mă vor afecta pe viitor. Acum sunt studentă, dar mă va afecta. Am văzut mobilizarea și m-a făcut să simt foarte multă furie. Cred că acesta este boom-ul de care era nevoie în momentul acesta.”

„Mă doare că cetățenii acestei țări nu sunt tratați egal, unii au parte de mai multe privilegii. Chiar aici, pe peretele de la CSM scrie că legea e la fel pentru toată lumea. Nu este și niciodată nu o să fie””

Despre numărul mare de tineri din piață: „Chiar dacă nu e o cultură a protestelor, tinerii sunt chemați între ei prin internet și e super important. Toată lumea simte corupția, indiferent de vârstă.”

Ce așteptări are un tânăr de la Nicușor Dan în privința justiției

La marginea mulțimii, Toma, 20 de ani, student la Informatică în București, spune că până la apariția documentarului nu și-a pus problema să iasă în stradă, dar filmul l-a convins. 

„Mi-a arătat că e nevoie de manifestații, de a aduce aminte populației de nedreptățile care se întâmplă în domeniul justiției”. 

El spune că s-a gândit de mai multe ori să plece din România, însă apartenența țării la UE rămâne un argument personal pentru speranță: „Când mă gândesc la viitor, sunt foarte bucuros că România e parte din Uniunea Europeană și sper ca în continuare România să meargă într-o direcție pozitivă legată de justiție, de economie și de drepturile omului.”

Are și așteptări precise și de la președintele țării, Nicușor Dan: „În momentul de față, ar trebui să acționeze ca un mediator și să se asigure că deciziile luate sunt puse în aplicare, să poată trage la răspundere prin prezența sa și prin drepturile legale pe care le are atât partea executivă, cât și pe cea a justiției în statul român.”

Vlad Adamescu: „Trebuie ca magistrații de bună-credință să ia atitudine”

Printre protestatari s-au aflat și doi tineri politologi, Vlad Adamescu și Răzvan Petri. Au amândoi 25 de ani și sunt fondatorii Politica la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram, în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.

Vlad descrie reacția sa la documentarul Recorder: „O reacție de furie și o dorință de a ieși în stradă, pentru că ce se întâmplă nu e corect.”

Răzvan vorbește despre un sentiment acumulat în timp: „Furie, tristețe și frustrare, care vine și din faptul că de ani de zile România este o democrație clientelară, există rețele informale care guvernează țara asta și e un fapt dovedit din perspectiva științelor sociale. Vine ca o confirmare a faptului că asta chiar se întâmplă în țară.”

Întrebați ce ar trebui făcut mai departe, cei doi formulează răspunsuri centrate pe responsabilitatea instituțională.

Vlad spune că schimbarea trebuie să înceapă din interiorul sistemului judiciar: „Trebuie ca magistrații de bună-credință să ia atitudine. Știu că e foarte greu, că e slujba lor în joc, dar nu putem lăsa țara în mâna unora care controlează și justiția și politicul și serviciile și afacerile”. 

El subliniază și rolul Președintelui României: Acțiunile trebuie să vină de la Președintele României, ales cu un mandat pentru reforma statului. De la el trebuie să vină gesturi precum prezidarea unei ședințe CSM – mai mult decât reacția de azi – prezidarea unei ședințe de Guvern, cererea de demisii de miniștri – justiției și interne. Astea sunt lucruri pe care Nicușor Dan le poate face mâine.”

Răzvan completează: „Justiția trebuie să fie independentă, dar trebuie ca magistrații de bună-credință să fie susținuți pentru a ieși în față, pentru a pune umărul la reformarea sistemului. Nu afectează doar justiția, ne afectează pe toți.”

Concluzia lui este una concisă: „Dacă justiția funcționează arbitrar, nu mai avem un stat de drept.”