REPORTAJ. Dacă vă întrebați de ce candidatul la prezidențiale Stoianoglo vorbește așa prost românește, există o explicație – De ce nu învață găgăuzii limba oficială din Republica Moldova

Deși există un program finanțat din bugetul Republicii Moldova pentru învățarea gratuită a limbii române, locuitorii din Găgăuzia nu par a fi interesați să cunoască limba oficială a statului, după cum a constatat corespondenta HotNews în urma discuțiilor cu mai mulți localnici. 

• Pe site-ul oficial al autonomiei găgăuze există următoarea frază: „Doar eliberarea Basarabiei de către armata sovietică în 1944 i-a salvat pe găgăuzi de la punerea în aplicare a planului mareșalului român Antonescu de colonizare și asimilare a găgăuzilor”. 

Unul din lucrurile care au atras atenția la dezbaterea electorală de duminică, dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, a fost limba română poticnită vorbită de candidatul socialiștilor la prezidențiale. 

Stoianoglo este originar din autonomia găgăuză, unde a activat ca procuror, până să fie promovat la Procuratura Generală de la Chișinău. În această regiune, locuitorii nu vorbesc aproape deloc limba oficială a Republicii Moldova, lucru pe care l-a constatat zilele trecute și corespondenta HotNews care a fost în Găgăuzia pentru a acoperi primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Găgăuzii pot învăța limba română gratuit

În Găgăuzia, când dai „bună ziua” ești întâmpinat cu o ezitare, dacă nu chiar cu tensiune, iar de multe ori răspunsul primit este „zdravstvuite” („bună ziua”, în limba rusă). 

Regiunea a căpătat un statut special în 1994 pentru a proteja minoritatea găgăuză din Republica Moldova, iar populația actuală este în jur de 155.000 persoane. 

Deși limba minorității este găgăuza (apropiată de turcă), locuitorii vorbesc între ei rusa. În prezent, regiunea este condusă de o bașcană (guvernatoare) pro-rusă, Evghenia Guțul. 

Am stat de vorbă cu mai mulți locuitori din capitala Comrat, dar și din câteva localități din apropiere, despre limba pe care o vorbesc și i-am întrebat dacă și-ar dori să știe mai bine limba oficială a țării în care trăiesc.

Întrebarea vine în contextul în care Ministerul Educației din Republica Moldova a implementat un Program Național de Limbă Română în toate regiunile țării, inclusiv în Găgăuzia. 

În baza acestui program, care a costat bugetul de stat 10 milioane de lei moldovenești (2,5 milioane RON), orice adult poate, în mod gratuit, să-și îmbunătățească cunoștințele de limbă sau să învețe româna de la zero. Cursurile pot fi urmate, atât cu prezență fizică, cât și online, și au început în luna martie 2024. 

„Bună ziua” în limba română versus „Bună ziua” în limba rusă

În Comrat, pe bannerele din centrul orașului, cafenele, magazine, peste tot scrie în limba rusă. Intru într-o cafenea și comand la bar, în limba română, o cafea. 

„Da, bine, asta am înțeles”, îmi răspunde puțin încurcată angajata în limba rusă. După ce ies din local, abordez o femeie mai în vârstă pe stradă, tot în limba română. Îi spun „bună ziua”. Se oprește, se uită atent la mine, dar nu răspunde. Trec pe limba rusă: „Zdravstvuite!”. De data aceasta răspunde la salut și zâmbește. Începem o conversație în rusă și o întreb de ce crede că pe teritoriul Găgăuziei se vorbește limba rusă.

 „Pentru că aici majoritatea sunt găgăuzi, asta în primul rând. În al doilea rând, am învățat în limba rusă. În perioada Uniunii Sovietice, toți în școli au învățat în limba rusă. A fost și „limba moldovenească”, dar oricum scriam în rusă, adică în grafia chirilică. 

Vecinii mei sunt moldoveni, dar oricum vorbesc în limba rusă. Eu le spun: „Învățați-mă să vorbesc „moldovenește”, dar ea (vecina – n.r.) îmi spune: „Eu însumi nu vreau să vorbesc limba moldovenească”. Iată așa. 

Bunicul și tatăl meu au fost moldoveni, dar ei nu au vorbit limba „moldovenească”. Din acest motiv nu cunoaștem aceasta limba. Eu cred că omul trebuie să cunoască limbi diferite, pentru că mergem peste hotare la muncă”, mi-a explicat femeia, care a refuzat să-mi spună cum se numește. 

„Lasă românii să învețe limba română, nu găgăuzii”

Interlocutoarea a trăit toată viața în Comrat, dar îmi spune că nepoții ei sunt în Germania, iar fiica în Turcia, unde și-a deschis o afacere mulți ani în urmă. 

– Dar în limba găgăuză cât de des vorbiți?
– Toți nepoții mei vorbesc limba rusă, deși unul dintre ei învață într-o școală moldovenească aici, la Comrat, dar oricum vorbește în limba rusă. Deși cunoaște bine limba „moldovenească”, nu vrea să o vorbească. Sunt oameni care lucrează la bănci, de exemplu, ei sunt obligați să cunoască limba „moldovenească”. Joi am fost la o bancă, acolo totul este în limba „moldovenească”. Acolo lucrează o cunoscută, am întrebat-o cum se descurcă. A spus că a învățat pentru că trebuie să lucreze. 

– Credeți că sunt create condiții pentru ca oamenii să învețe limba?
– Oamenii trebuie să-și dorească acest lucru, pentru că nu poți să-i impui. Eu am deja, slava Domnului, 68 de ani. Ce, o să merg acum să învăț limba moldovenească? Îmi trebuie asta? 30 de ani am lucrat doar în limba rusă. Acum nici nu trebuie limba „moldovenească”, trebuie „limba română”. Doamne ferește! Ne spuneți, vă rog, cum vor fi copiii noștri, dacă acasă vorbești rusă, dar ei vor învăța română? Ce e asta limba română? Eu nu înțeleg. Lasă românii să învețe aceasta limbă!”, mi-a mai spus femeia. 

„Și la Chișinău, unde se vorbește în limba „moldovenească”, oamenii îmi răspund în rusă”

Explicații asemănătoare primesc și de la alți oameni din Comrat cu care stau de vorbă. Practic, atâta vreme cât există rusa, pe care o vorbesc cu toții, nu înțeleg de ce ar învăța româna. 

 – Vorbim în mare parte în limba rusă, pentru că aici sunt foarte multe etnii, iar limba „moldovenească” noi nu cunoaștem.

– Dar în limba găgăuză cât de des vorbiți?
– Acasă, cu copiii, cu familia, discutăm în limba găgăuză.
– În opinia dumneavoastră, sunt create condiții pentru ca oamenii să învețe limba de stat? Și în ce măsură oamenii sunt interesați în asta?
– Sunt mai mult printre tineri, așa să vă spun. Printre cei de vârsta mea – nu, deja noi o să putem.  

– Nu vă încurcă faptul că nu cunoașteți limba română?
– Sigur că nu. Eu am o atitudine bună față de toți. Chiar dacă, de exemplu, vin la Chișinău și acolo se vorbește în limba „moldovenească”, de exemplu, eu mă adresez amabil și oamenii îmi răspund în rusă. 

„Copiii învață limba moldovenească, nu româna”

Un bărbat cu care am stat de vorbă îmi spune că preferă și ca emisiunile de la tv să fie în limba rusă. De asemenea, un lucru pe care l-am remarcat la majoritatea găgăuzilor cu care am stat de vorbă este acela că ei consideră limba română în continuare „limba moldovenească”. 

Reamintim că în martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în toate actele oficiale ale țării.  

„Copii învață limba „moldovenească”, nu română. Eu câte ceva înțeleg în limba „moldovenească”, dar ca să vorbesc – deja este târziu să învățăm. Dacă comunicăm, de obicei toți sunt de vârsta noastră, și ne înțelegem”, mi-a spus un bărbat când l-am întrebat dacă ar vrea să învețe limba oficială a statului.

 „În ceea ce ține de emisiuni, cred că acestea trebuie să fie atât în limba „moldovenească”, cât și în limba rusă, ca toți oamenii să înțeleagă. De exemplu, eu, dacă o emisiune este în limba „moldovenească”, înțeleg câte ceva, dar de dorit ca să fie și în rusă. La ziua de astăzi, toate documentele, de înregistrare, pașapoarte, – totul este în limba „moldovenească”, chiar nu în „moldovenească”, dar în limba română, cum ei spun, cred că asta nu este echitabil”, a mai spus bărbatul.

„Aici sunt poporul găgăuz și poporul rus”

Mai departe stau de vorbă cu un grup de bărbați în vârstă. Când i-am abordat discutau în limba rusă. Ulterior aflu însă că vorbesc și româna, pe care ei o numesc „moldovenească”, dar nu o utilizează prea des în viața cotidiană. 

-Noi discutăm și în limba găgăuză. Suntem găgăuzi, ne-am născut găgăuzi și vom muri găgăuzi. Nu avem nevoie aici de români, aici sunt poporul găgăuz și poporul rus, suntem pentru Rusia. Soția mea regretată a fost moldoveancă, eu eram prieten foarte bun cu moldoveni.

-Ați vorbit cu dumneaei în limba rusă?
-Ea a învățat limba găgăuză, dar eu – limba „moldovenească”.

– Adică dacă putem discuta acum. (trec în limba română – n.r.) Dacă mergeți la medic, de exemplu, în ce limba vorbiți?
– La Chișinău – mă duc aici la noi, la policlinică, vorbesc pe „rusească”, dar la Chișinău – acolo tot primesc și în rusă, și în „moldovenească”. Când am lucrat, totul era în limba rusă. La noi școala era moldovenească, cunoșteam limba „moldovenească”, dar vorbeam „limba moldovenească”. Dacă mă duc acum la Chișinău, sunt acolo neamuri, nu pot citi în latină”, a declarat un bărbat.

Am stat de vorbă și cu un tânăr, care lucra în comerț. Este originar dintr-un sat în apropierea Comrat-ului. 

– Mai mult vorbesc în rusă. La lucru – câteodată în rusă, câteodată în română, așa cum este comod pentru oameni. Dar, în general, eu limba română nu o cunosc.

– Nu v-ați dori să învățați? Și cum credeți, dacă sunt create condiții pentru ca s-o învățați?
– Ar trebui să învățăm, dar nu am făcut-o. La școală, unele lecții erau și în limba „moldovenească”,  dar îmi vine greu. Poate că înțeleg ceva, dar să vorbesc – nu.

– Dar nu vă încurcă în viață faptul că nu cunoașteți limba?
– Mă încurcă, pentru că unii nu-și doresc să vorbească în limba rusă, la Chișinău, mare majoritate a oamenilor vorbesc „limba moldovenească”.

– Ce ați propune ca oamenii să fie ajutați să învețe limba de stat?
– Sincer, nici nu știu. Omul, cumva, trebuie singur să-și dorească să învețe limba „moldovenească”, dar dacă nu-și dorește, nu va ajuta nimic.
– Dar dumneavoastră nu doriți sau nu aveți timp, probabil?
– Nu că nu am avut timp, chiar am vrut, însă îmi vine greu”, a declarat tânărul.  

Găgăuzii se laudă pe site-ul oficial că au supraviețuit anilor de ocupație românească

 Site-ul oficial al autonomiei găgăuze, precizează că în regiune locuiesc 155.646 de persoane. Găgăuzii reprezintă 82,1% din numărul total de locuitori ai autonomiei, urmați de bulgari – 5,1%, moldoveni – 4,8%, ruși – 3,8%, ucraineni – 3,2%, alte naționalități – 1%.

De asemenea, pe același site mai putem citi următoarele: 

„Găgăuzii au supraviețuit și anilor de ocupație românească din 1918-1940. Doar eliberarea Basarabiei de către armata sovietică în 1944 i-a salvat pe găgăuzi de la punerea în aplicare a planului mareșalului român Antonescu de colonizare și asimilare a găgăuzilor”. 

Pe 20 octombrie 2024, aproape 95% dintre găgăuzii prezenți la urne au votat împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, candidatul Alexandr Stoianoglo a obținut 48,67% din voturi, urmat de o altă cadidată pro-rusă, Victoria Furtună, cu 28,8%. Maia Sandu a obținut doar 2,26% din voturi.