REPORTAJ În Spania se vorbește despre „cataclism urban” din cauza supraturismului. La noi, 2025 a fost cel mai slab an / Ce am găsit în Brașov și Sighișoara când am fost să vedem de ce nu vin mai mulți turiști
În timp ce mari orașe din Europa iau măsuri să oprească supraturismul, România suferă tocmai că nu are destui turiști. Un reporter HotNews a luat la pas Brașovul și Sighișoara și a aflat de ce vara lui 2025 pare să fi fost cea mai slabă pentru turism de după pandemie.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Vlad Barză (HotNews.ro), Lilly Granitska (Mediapool.bg, Bulgaria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Dina Daskalopoulou (EFSYN, Grecia), Sarah Rost (Voxeurop, Franța) și Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore).
- În prima parte a reportajului, HotNews a fost pe Valea Prahovei și a luat stațiunile la rând să vadă ce găsesc turiștii care vor să viziteze Sinaia, Bușteniul sau Predeal în 2025.
În Brașov turiștii au început să iasă din centrul orașului
Când spui turism în România, unul dintre primele nume de oraș care-ți vine în minte este Brașovul. Am numărat într-o zi de final de august toate spațiile comerciale deschise pe pietonala Republicii care leagă magazinul Modarom de Piața Sfatului.
Sunt peste 100 de spații comerciale, dintre care zece magazine de suveniruri. Centrul Brașovului este supraaglomerat și în weekendurile cu vreme bună terasele din zona Piața Sfatului – Republicii – Piața Enescu sunt pline, iar cele mai lungi cozi, uneori și de peste 20 de oameni, sunt la gelaterii și la patiserii.
Turismul a ajuns însă și la 7 km de centrul Brașovului. În zona lacului Noua, nu departe de Grădina Zoologică, acum 10-15 ani nu era multă lume și rar auzeai vreo limbă străină.
Acum este plin de turiști în zilele libere și sunt mulți turiști străini, mai ales că în pădurea de lângă lac se găsește un foarte popular loc cu tiroliene, punți și multe zone de cățărare.
Magazinul de bijuterii este un mic barometru al stării din societate
Am stat de vorbă cu directoarea unui mic boutique-hotel de nișă din zona Poarta Șchei care ne-a povestit că se simte în turismul din oraș o scădere: „Simțim o panică în rândul oamenilor”.
La acest hotel numărul de turiști nu a scăzut încă, dar se simte o scădere în business la magazinul de bijuterii aflat la parterul hotelului din Brașov. Astfel de magazine, povestește managerul, sunt foarte sensibile când apare în societate ceva îngrijorător sau când la televizor sunt știri care creează o undă de panică în rândul populației.
„S-a simțit din august o scădere în vânzări imediat după ce au apărut discuțiile cu reducerile, cu creșterile de taxe, cu pachetele de măsuri, cu bugetarii… Efectul este punctual, foarte rapid, dar nu durează mult și lucrurile în general își revin”, spune managerul.
Vânzările la magazinul de bijuterii au scăzut imediat și când a început Războiul din Ucraina. „Parcă n-ai chef să-ți iei cercei când vezi că se întâmplă tot felul de lucruri rele în jur și chiar dacă nu ai mai bani mai puțini. Pur și simplu îți piere cheful”, spune directoarea hotelului care la parter are acest magazin.
La micul hotel din zona Poarta Șchei ponderea turiști români vs turiști străini este cam 50:50. Înainte de pandemie predominau cei străini, apoi a crescut ponderea celor români (fiindcă străinii nu mai puteau veni ușor), iar în ultimul timp ponderea s-a echilibrat.
Primăvara este cea mai slabă perioadă la acest hotel, în timp ce septembrie și octombrie sunt luni bune, aproape ca lunile de vară, mai ales că vremea a fost caldă toamna la Brașov în ultimii ani.
Deși străzile Brașovului sunt pline de turiști în weekend și în (aproape) orice zi de vară, sunt departe de momentul supraturismului și este mare nevoie de turiști pentru că orașul are de câștigat.
„Terase și aglomerație putem vedea și pe străduțele din orașele istorice ale Italiei, de exemplu. Este normal să fie aglomerat în centru, dar cu cât este traficul mai mare pe străzile din centru, cu atât este mai bine, fiindcă o parte dintre oameni tot cumpără ceva. Dacă ar fi mult mai puțini turiști s-ar vinde mult mai puțin”, explică directoarea hotelului.
Prețurile la cazare au crescut cu peste 100% în ultimii ani
Despre un an turistic slab a povestit și Mihai Cristolovean, directorul unei pensiuni agroturistice de la Râșnov. El spune că au fost anul acesta mai puțini turiști străini, iar acest lucru s-a simțit în business. În ultima lună a crescut numărul de turiști din Israel.
De ce a fost vară mai slabă? Mihai Cristolovean spune că un factor important ține de prețurile care au crescut mult. El dă și un exemplu: o casă care putea fi închiriată acum 5-6 ani cu 600 de lei, este acum pe la 1.500 lei în zona Brașov – Râșnov.
„Pentru noi, durerea cea mai mare este la partea de încălzire – lemn, energie electrică”, spune patronul pensiunii, care adaugă că cel mai afectate de creșterea costurilor cu încălzirea pe timpul iernii sunt pensiunile de mici dimensiuni, care ajung să facă față tot mai greu.
„Din ce văd eu în piață, prețurile de la cazare s-au dus foarte mult în sus”, spune directorul pensiunii, care adaugă că din datele pe care le are de la marile platforme de închirieri turistice, volumul cererii a scăzut cu aproximativ 20% în acest an pentru zona Râșnov.
Zona Râșnov – Glăjărie – Cheile Râșnoavei s-a dezvoltat foarte mult în ultimul deceniu, iar Mihai Cristolovean estimează că dacă în 2016-17 erau cel mult 12 pensiuni, în prezent sunt de zece ori mai multe.
Și vremea capricioasă din 2025 a „lovit” în turism
Un alt loc plin de turiști, de turnuri de ziduri și de străzi frumoase este cetatea Sighișoarei, faimoasă pentru Turnul cu Ceas, pentru scara acoperită, pentru casele săsești medievale și pentru cimitirul pitoresc.
Nici acolo lucrurile nu au mers bine, chiar dacă străzile erau pline de lume în lunile de vară.
Un proprietar de casă din cetatea Sighișoarei, prezent pe marile platforme de turism, ne-a povestit că a scăzut gradul de ocupare și că, spre deosebire de anii 2023 și 2024, se mai găseau locuri de cazare chiar și în timpul festivalurilor din vara lui 2025. Altă dată totul era „sold out”.
Au venit mai mulți spanioli, polonezi și italieni în cetate, dar sezonul turistic a fost cel mai slab de după pandemie, ne-a povestit antreprenorul.
Care ar fi explicația? Ar fi trei lucruri. Unul ține de vreme: în luna mai a plouat mult și a fost rece, iar în iunie a venit repede canicula și au fost și furtuni.
Al doilea factor este legat de creșterea prețurilor. Berea care era acum câțiva ani 7-8 lei acum a ajuns la 12-14 lei, iar o porție de felul doi cu o mică garnitură nu mai găsești sub 40 de lei.
Apoi doar cei cu „dare de mână” mai circulă mult, iar străinii care vin în țară par să viziteze un număr ma mic de locuri, față de anii trecuți.
Când am vizitat Sighișoara, într-un week-end cu vreme bună, în prima parte a lui septembrie, doar câteva terase din Piața Cetății erau pline de lume și unele, mai ales spre ieșirea din cetate, nu erau foarte populate.
Spre lăsarea serii, orașul a devenit pustiu, deși era o seară de sâmbătă. Prețurile la restaurant sunt ceva mai mici decât la Sinaia sau Brașov, dar numai cu 5-10%.
O porție de sarmale cu mămăligă costa în jur de 40-45 de lei, dar ajungea la 65 de lei la un restaurant din Cetate. Ciorbele erau în jur de 29-32 de lei, însă la localurile mai scumpe figurau cu 39-40 de lei în meniu.
Diverse feluri de mâncare tradițională din zonă costau în jur de 55-65 de lei. La cofetării, prăjiturile costă între 25 și 30 de lei, iar cafelele, între 12 și 25 de lei.
După ce am luat la pas toate aceste stațiuni și orașe cu potențial turistic putem concluziona că România este departe de supraturismul Europei de Vest.
Problema României este alta: prea puțini turiști, prețuri prea mari și o infrastructură care descurajează vizitatorii. În loc să-i respingem, cum fac alții, ar trebui să învățăm cum să-i păstrăm.
Cehia vrea să scape de imaginea turistului „bețiv” din Praga
Numărul foarte mare de turiști nu este considerat o problemă în Cehia. Semne de turism excesiv apar în câteva locuri ultra-populare, cum ar fi Praga și Ceský Krumlov (un oraș cu 12.000 de locuitori care este vizitat anual de două milioane de oameni). Foarte mulți turiști se duc și în cele câteva stațiuni montane din Tatra.
Nu există o mișcare civică semnificativă împotriva turismului în Cehia. Totuși, faptul că locuitorii din Praga, Krumlov și satele montane resimt problema reiese din dezbaterile locale și municipale din campaniile electorale.
Până acum, nicăieri nu au avut loc intervenții drastice precum în Veneția sau Barcelona. Totuși, Praga încearcă să atragă un alt tip de turist față de faimoasa tipologie: vizitatori tineri din Marea Britanie, Germania sau Danemarca, care veneau la Praga doar pentru una-două nopți și se îmbătau cu faimoasa bere cehească.
La Cesky Krumlov se ia tot mai serios în considerare introducerea unei taxe de intrare în centrul orașului. În stațiunile montane, majoritatea reglementărilor sunt aplicate cu ajutorul administrațiilor parcurilor naționale învecinate.
Spania, supraturismul și „cataclismul urban”
Spania, însă, suferă de supraturism, în special în câteva locuri simbolice.
În anumite zone din Spania – unde numărul de vizitatori a crescut foarte mult – s-au dezvoltat mișcări sociale și proteste împotriva politicilor și consecințelor turismului.
Principalele probleme „gravitează” în jurul locuințelor. Prețurile acestora au crescut ca efect al turismului, la fel și chiriile, iar acest lucru îi forțează pe oamenii care au crescut într-un cartier să îl părăsească. Un exemplu sunt insulele Baleare.
În tot mai multe cazuri, localnicii ajung să creadă că instituțiile pun nevoile turistului înaintea celor ale locuitorilor și nu mai sunt mulțumiți nici de locurile de muncă, dar nici de veniturile care pot proveni din turism. Este și o chestiune de priorități, în Malaga au fost pentru câteva luni restricții la folosirea apei, dar marile hoteluri au piscinele mereu deschise.
Tot în Malaga unii vorbesc despre un „cataclism urban” din cauză că mii de locuințe sunt puse pe Airbnb și pentru localnici devine mult prea scump traiul în oraș. Termenul „cataclism urban” a fost utilizat de Kike España, reprezentant al Uniunii Chiriașilor din Malaga.
„Prețul chiriilor îi alungă pe oameni, din cauză că locuințele din tot orașul au fost înlocuite cu închirierile turistice, ceea ce crește prețul general al chiriilor.”, consideră Kike España.
El mai spune că suntem în fața unei „subminări a comerțului local în oraș”, iar asta se întâmplă din cauză că autoritățile nu vor să-și facă treabă și să reglementeze chiriile, într-un oraș ce are tot mai mulți turiști și tot mai mare nevoie de locuințe.
„Problema reală este la Primărie și la autoritățile de reglementare care nu-și fac treaba. Fix proprietarii de apartamente și autoritățile publice permit acest lucru, pentru că, dacă ar exista reglementare adevărată, oricât de mult ar vrea ei să transforme totul într-o mașină de făcut bani, nu ar putea”, spune el.
În Italia, turismul excesiv a devenit și o chestiune politică
În Italia, așa-numitul fenomen de „supraturism” devine o chestiune politică. Una ciudată, însă: cetățenii locali din centre turistice precum Roma, Florența sau Veneția tind să fie exasperați și dornici să-și „recucerească” spațiile; guvernul de extremă dreapta încearcă să meargă în direcția opusă, susținând că turismul este cea mai mare valoare a Italiei și, prin urmare, ar trebui sprijinit.
După un an turistic 2023 extrem, cu 12 milioane de vizitatori, Veneția a testat o inedită „politică a biletelor”: fiecare intrare a costat 5 euro în weekendurile între lunile aprilie și iulie 2024.
Limitarea s-a aplicat doar pentru partea veche a Veneției, cunoscută pentru Piața San Marco sau Podul Rialto, însă taxa de intrare a stârnit indignare și a fost catalogată drept o măsură propagandistică, lipsită de consecințe. Ironia face că primarul Luigi Brugnaro aparține aceleiași coaliții de dreapta aflată la conducerea țării și a declarat că este „mândru” de această inițiativă.
Subiectul este și mai „fierbinte” în Florența și Roma, unde locuitorii se simt deja copleșiți de fluxurile turistice. Administrația Florenței se pare că se gândește la o strategie de a „distribui” vizitatorii în diferite intervale orare sau localități din Toscana, faimoasa regiune din care face parte orașul. Roma se confruntă cu dificultăți și mai mari – dar până acum nu a apărut nicio măsură clară contra turismului.
Roma a înregistrat în 2023 aproape 50 de milioane de „prezențe” turistice. Supraturismul a dus la creșterea prețurilor în orașele italiene și chiriile au crescut.
Ascensiunea Airbnb a redus și mai mult opțiunile în orașe precum Roma sau chiar Milano, oraș orientat spre afaceri, unde locuințele devin o „urgență” socială chiar și pentru profesioniștii bine plătiți. Totuși, problema exista de mult timp. Salvatore Settis, istoric de artă și fost coordonator științific al Muzeului Luvru (Paris), a publicat încă din 2016 o carte despre Veneția și „turistificarea” sa decadentă. Titlul spunea totul: „Se Venezia muore” – „Dacă Veneția moare”.
Franța pune câteva limite turismului, dar nu este ostilă
În Franța există atitudini anti-turistice, mai ales în sud, una dintre regiunile care atrage cei mai mulți vizitatori. Aceste nemulțumiri sunt asociate cu diverse probleme cu care se confruntă localnicii, fiind vorba mai ales despre criza locuințelor.
Pe de altă parte, supraaglomerarea centrelor orașelor și a atracțiilor culturale sau istorice, presiunea asupra infrastructurii publice, precum și gunoaiele generate de o populație care rămâne doar temporar.
Spre deosebire de alte părți ale Europei, precum Veneția, Amsterdam sau Barcelona, în Franța NU a existat o mișcare civică anti-turism clar conturată. Impresia provine mai degrabă din interviuri cu localnicii sau din câteva inițiative izolate.
Actorii locali sunt în special preocupați de creșterea puternică a numărului de vizitatori ai siturilor naturale din Franța, mai ales după sfârșitul pandemiei. Câteva rezervații naturale au introdus un plafon maxim de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă că turiștii trebuie să își rezerve din timp un bilet pentru a accesa locuri care altă dată nu aveau vreo restricție la intrare.
Statul francez a anunțat, de asemenea, publicarea unor ghiduri pentru turiști și comunitățile locale, cu scopul de a distribui mai uniform în timp și spațiu afluxul sezonier de vizitatori.
În ceea ce privește criza locuințelor, care se simte puternic în prezent, în special în marile orașe și la Paris, așa-numitul fenomen „airbnbisation” a avut un rol important. În primăvară a fost adoptată o nouă lege privind „închirierile turistice pe termen scurt”.
Legea a redus avantajele fiscale pentru proprietarii care închiriază pe termen scurt, comparativ cu avantajele oferite celor care închiriază pe termen lung.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro