REPORTAJ „Mă uit după tineret, dar nu îl văd”. Stațiunile de pe litoral, rămase în timp și „în reabilitare” / Singurul exemplu pozitiv și strategia bulgară
Saturn, Venus și Jupiter și-au pierdut anul acesta mare parte din turiști, o spun mai mulți directori de hoteluri și recepționeri. Iar cei care au venit, totuși, sunt, în mare parte, pensionari. Aceștia spun că locurile nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani. Există însă o excepție: stațiunea Olimp, care „a devenit una dintre bijuteriile litoralului”. Un alt exemplu vine din Bulgaria, unde o stațiune s-a transformat pentru a-și menține turiștii.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Alexandra Nistor și Ștefania Gheorghe (HotNews, România) și Samuil Dimitrov (Mediapool, Bulgaria)
„Numai bătrâni”, spune Suliman. Este pensionar și are grijă de parcarea a trei hoteluri din Saturn. Știe zona din 1972. A văzut-o când era plină de turiști de toate vârstele și de membri ai Partidului Comunist, până în 1989.
„Aveam loc de muncă, nu era dezordine, nu erau droguri. Tineretul știa să se distreze. Hotelurile Hora, Balada, Siret aveau toate discotecă la etajul 14, sus de tot”, spune bărbatul.
Arată spre etajele superioare ale hotelurile și trage concluzia: „Turismul era atunci în floare, iar totul era ieftin. Azi îți e frică să ieși la o masă în oraș”.
Înapoi în 2025, bărbatul constată că stațiunile sunt acum frecventate mai mult de pensionari. „Tineretul… lipsă. Mă uit după tineret, dar nu îl văd. Numai bătrâni”, spune el.
Aceeași părere o are și Lucian Nichita, reprezentant al Primăriei Mangalia.

El povestește, pentru HotNews, cum aceste stațiuni erau cândva frecventate de mulțimi: Neptun și Olimp erau dedicate membrilor Partidului Comunist și turiștilor străini, Venus și Saturn erau stațiuni muncitorești, unde românii se cazau la hotelurile cu nume de județe, iar Jupiter era „accesibil atât turiștilor români, dar veneau foarte mulți turiști din blocul estic”.
Cum arată stațiunile acum
În trei dintre stațiunile din sudul litoralului – Saturn, Venus și Jupiter – construcții vechi și abandonate se pierd printre cele noi, proaspăt renovate. Pe străzile principale sunt oameni, dar puțini.
La mijlocul lunii iulie, după ora 18:00, turiștii ies la plimbare în stațiune.
Se aude muzica live la terase, se fac hore și sunt parcuri de distracții, alături de câteva magazine cu suveniruri. Străzile nu sunt aglomerate, iar cei mai mulți dintre turiști sunt vârstnici.

În Venus și Saturn se fac plimbări cu caleașca. Trei kilometri costă 100 de lei, însă cllienții au început să se lase așteptați. „Anul ăsta sunt mai puțini turiști, că nu mai are lumea bani”.

Pe strada principală din Saturn e liniște, iar grupuri de pensionari sunt la plimbare prin stațiune.
„E pentru lumea de vârsta mea”
Costică are 67 de ani și vine în stațiunile de la Marea Neagră de când era copil. Acum este la Saturn cu soția.
Cei doi pensionari au plecat din Vrancea, însă au stat pe gânduri înainte să facă drumul de patru ore, pentru că la televizor a auzit că „apa e prea rece pentru o baie”.
„Aici îmi place cel mai mult, e pentru lumea de vârsta mea. Este mai liber, găsești tot ce-ți trebuie, dar vreau să spun că prețurile sunt foarte mari în apropiere de plajă, sunt foarte mari. Ieri am participat la masă la un restaurant la care am lăsat eu cu soția 200 de lei. Ca pensionari, ni se pare cam mult”, spune Costică despre vacanța sa pe litoral.
Pe lângă prețuri, îl supără și că „hotelurile construite sub comanda comuniștilor sunt lăsate în paragină și se construiesc altele. Sunt aerisite, de tip occidental, dar calitatea lor lasă de dorit”.
Are însă și observații pozitive: oamenii au mai multă grijă de plaje și stațiunile sunt mai curate.
„Lumea merge spre o civilizație, pe care consider că eu nu o să mai prind la maxim, că doar am 67 de ani”, spune, râzând, bărbatul.
Altă stațiune, aceeași vârstă a turiștilor. În Venus, Antoaneta și Ion, în vârstă de 68 și 70 de ani, au venit cu nepotul. Au un singur regret: „trebuie să muncești foarte mult pentru o vacanță”.

Își amintesc că înainte „veneam la mare, consumam 500 de lei, pentru că veneam cu bilete. Era curat și mai multă liniște decât acum. Nu exista seară să nu mergem la spectacol, că atunci erau spectacole”, spune Antoaneta.
O explicație pentru absența tinerilor
De ce nu vin tinerii în aceste stațiuni? Directorul hotelului Capitol din Jupiter, care coordonează unitatea de 14 ani, are un răspuns.
El spune că sudul litoralului, singura excepție fiind Vama Veche, este pentru „un alt tip de turist” – pensionari și familii cu copii. Astfel de persoane, crede el, aleg stațiunile din sud pentru că sunt „oameni care își doresc liniște”.

„În zonă, din păcate, nu există un club de noapte să putem să-l oferim tinerilor. Avem promisiuni din partea autorităților că se lucrează la acest aspect. E posibil ca pe viitor să se organizeze mai multe festivaluri sau o zonă de distracție”, explică bărbatul. Adaugă și el că numărul de turiști a început să scadă.
La un alt hotel, Gabriela, care a lucrat peste 20 de ani în stațiunea Saturn, invocă aceeași problemă: nu există locuri pentru distracție, de aceea nu sunt nici tineri.
Amândoi oferă un exemplu care i-a ajutat și pe ei: festivalul de muzică „Beach, Please!”, care a adus atât turiști tineri pe litoral, cât și străini.
Evenimentul de la Costinești a adunat peste 150.000 de participanți, care s-au cazat în stațiunile de la malul mării.
„Am avut turiști străini pe perioada «Beach, Please!». Este o chestie foarte tare care a fost făcută și ar trebui să existe mai multe inițiative de genul acesta pentru a crește”, spune directorul hotelului din Jupiter.
Stațiunile sunt „în reabilitare”, spun autoritățile
Reprezentantul Primăriei Mangalia contrazice, însă, ideea că stațiunile din sud au rămas uitate în timp.
Oferă și o statistică: în 2012, în toate aceste stațiuni, erau 22 de hoteluri abandonate. „Abandonate, efectiv, cu lacăte pe ele, nu venea nimeni că erau închise”, spune Lucian Nichita. „În momentul de față nu mai există aceste hoteluri. Dimpotrivă, toate au fost cumpărate, toate s-au renovat sau sunt în renovare”.


El vorbește și despre fondurile europene pe care Mangalia le-a atras în ultimii ani: „Am reabilitat stațiunea Saturn și o mare parte din stațiunea Neptun din fonduri europene. Atât erau fondurile disponibile la un momentul respectiv. Faleza din Neptun, faleza Mangalia-Saturn au fost reabilitate tot din fonduri europene. Acum s-au accesat din nou fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii din stațiunile Venus, Jupiter și Cap-Aurora”.
Nu poate să ofere o sumă exactă, dar spune că Mangalia se apropie de 14 de milioane de euro cu toate componentele de infrastructură, în toate stațiunile.
Exemplul pozitiv
În contrast cu Saturn, Venus și Jupiter este stațiunea Olimp, „o stațiune mai mică, unde 90% sunt proprietăți private”, spune reprezentantul Primăriei Mangalia.
El ne-a explicat că în Olimp s-a asfaltat singura stradă principală din fondurile primăriei, însă sunt „foarte mulți investitori privați care au grijă de ce au ei și arată bine”.
În Olimp, „au fost cu siguranță cele mai consistente investiții”, așa că aici tinerii apar mai des pe străzi.
Vlad, în vârstă de 22 de ani, vine cu familia în stațiune, în fiecare an, din 2020. Au descoperit atunci un resort care le-a plăcut. În ultimii ani, au apărut multe hoteluri noi, cu servicii exemplare.
„La început nu era așa bine, nici cu străzile, dar s-a dezvoltat foarte mult stațiunea între 2020 și 2024. Un lucru care mi-a plăcut foarte mult au fost plajele, care sunt mici, dar foarte intime. Nu am simțit niciodată că e înghesuială, iar prețurile sunt foarte ok. Marea e mereu foarte curată. Nu prea am avut valuri, sunt și salvamari”, spune Vlad.
„Olimpul a devenit iar una dintre bijuteriile litoralului”
Seara, stațiunea este vie. Se aude muzica de la hoteluri, iar turiștii sunt în grupuri la plimbare: familii cu copii mici, câțiva adolescenți și grupuri de pensionari. Olimpul îi reunește pe toți.

Toți turiștii se îndreaptă, însă, în aceeași direcție: spre fostul complex Amfiteatru – Belvedere, cunoscut azi drept Phoenicia Blue View. La intrare te lovește mulțimea de oameni, apoi o voce a unui animator de spectacole.
Până la scenă, drumul e pavat cu un târg de vechituri, tarabe cu bijuterii, magazine cu suveniruri și restaurante. Muzica răsună în tot complexul. Liniștea din Venus, Jupiter și Saturn rămâne o amintire atunci când ajungi „la Amfiteatru”.
„Așa gălăgie e în fiecare zi, toată vara. Și vine lume din toate stațiunile”, spune o vânzătoare de la un magazin cu bijuterii.

Creșterea în popularitate a Olimpului este subliniată și de purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism. „E o stațiune mică, dar Olimpul a devenit iar una dintre bijuteriile litoralului”, spune Traian Bădulescu, pentru publicul HotNews.
Exemplul bulgar de transformare și adaptare
Peste graniță, pe litoralul bulgăresc, o altă stațiune poate fi văzută drept exemplu.
Cunoscută în România sub denumirea englezească Sunny Beach, stațiunea Slanchev Bryag a fost construită în 1956, după vizita fostului lider sovietic Nikita Hrușciov.

După comunism, hotelurile au fost inițial închiriate. Apoi, guvernul a creat o companie specială pentru a administra toate activele stațiunii, cu scopul de a le privatiza.
În doar câțiva ani, proprietatea hotelurilor a trecut în responsabilitatea privaților.
Iar de atunci Sunny Beach a devenit o stațiune care oferă câte ceva oricărei categorii de vârstă. Așa că e vizitată și de tineri, și pensionari. Primii merg pentru petreceri și distracție. Cei mai în vârstă au și ei nostalgii cu vremurile de altă dată.

Stațiunea are o zonă nouă și una veche. Partea veche – din est – este cea mai apropiată de mare.
În partea nouă – de vest – construcțiile se află pe terenuri retrocedate, unde municipalitatea din Nessebar este responsabilă pentru străzi și iluminat. Tot municipalitatea face și planurile urbanistice care stabilesc unde și ce se poate construi.
Sunt și construcții excesive, de aceea hotelurile se întrec în oferte pentru turiști.
Astăzi, majoritatea hotelurilor funcționează pe model all-inclusive, serviciu care încă se dezvoltă și pe litoralul românesc.

Acest model însă este unul care atrage și o mulțime de turiști români, lucru confirmat și de sutele de mașini parcate prin stațiune, cu numere de România.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
