Romania – democratie de fatada

“In Romania domneste o democratie de fatada, in care legile sint contrazise de practica”, se arata intr-un raport privind stadiul indeplinirii criteriilor politice pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Documentul a fost intocmit de patru organizatii neguvernamentale: Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Resurse Juridice, Institutul pentru Politici Publice si Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Potrivit raportului, Romania nu indeplineste criteriile politice de aderare, criterii care fusesera atinse in 1999.

Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa, recunoaste ca s-au inregistrat unele progrese dar observa ca “Romania a fost campioana la a adopta titluri de legi, dar avem probleme cu continutul lor si cu punerea lor in aplicare”.

Renate Weber mentioneaza ca “daca privim doar la libertatea presei putem spune ca nu indeplinim criteriile de aderare la UE” pentru ca “lipseste vointa politica de a lasa presa sa fie libera”, “mecanismele de influentare a presei sint foarte diversificate, de la acaparari de presa scrisa si audiovizuala de catre tot felul de personaje din business, dar apropiati

guvernului, si pina la acele reesalonari ale unor datorii pe care le au unele televiziuni, de unde si autocenzura, plus amenintari directe si violente fizice asupra jurnalistilor”. Premierul Adrian Nastase a promis, la sfirsitul iernii, ca pina pina la 15 iunie vor fi gasiti agresorii celor 16 jurnalisti agresati anul trecut.

Politia nu a gasit insa nimic, desi peste citeva zile guvernul va prezenta la Bruxelles stadiul realizarii promisiunilor.

Justitia ramine in mina puterii

Pachetul legislativ privind reforma in justitie, care va fi prezentat peste citeva zile la Bruxelles “nu duce la o adevarata independenta a justitiei in Romania si credem ca exista in continuare mecanismele prin care puterea politica isi poate impune punctul de vedere asupra justitiei” declara Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Renate Weber argumenteaza intre altele cu statutul oferit de noua legislatie Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): “Legea mentine acelasi CSM la fara frecventa si doar presedintele si vicepresedintele se ocupa constat de treburile institutiei”, “ministrul justitiei nu are mai putina putere asupra justitiei prin intermediul CSM-ului pentru ca el prin Constitutie a dobindit

drept de vot in sedintele plenare ale CSM” si “toate chestiunile care tin de cariera magistratilor sint decise de ministrul justitiei care aproba bugetul si administreaza banii instantelor de judecata din Romania”.

Cine are puterea de a distribui bani are posibilitatea de a influenta, subliniaza presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa “fie pot fi rasplatiti cei care sint obedienti, fie pot fi sanctionati cei care au miscat in front. Lucrurile acestea s-au intimplat si exista posibilitatea legala de a se intimpla din nou”.

Democratie prin ordonante de urgenta

Inflatia de ordonante de urgenta a continuat si dupa modificarea Constitutiei. Potrivit documentului in perioada 1 ianuarie-16 iunie au fost adoptate si publicate in Monitorul Oficial 47 de ordonante fata de 46 anul trecut. Ultimul raport al Comisiei Europene critica aceasta formula de guvernare prin ordonante de urgenta argumentind ca lipsa consultarii afecteaza grav calitatea legilor.

Seful cancelariei primului-ministru, Alin Teodorescu, sustine insa ca “numarul ordonantelor de urgenta date anul acesta reprezinta un procent mult mai mic decit in perioadele anterioare in primul rind datorita Constitutiei. E adevarat ca sint multe, dar comparativ cu perioada anterioara sint foarte putine. E un progres mare”.

Seful cancelariei primului-ministru va pleca vineri la Bruxelles pentru a prezenta oficialilor europeni stadiul indeplinirii celor 39 de promisiuni facute de Adrian Nastase in urma cu patru luni. Alin Teodorescu spune ca doar doua dintre aceste promisiuni nu sint gata: privatizarea Petrom si a Distributiilor de Energie Banat si Dobrogea, procese care se vor finaliza in aceasta luna.