România exportă criminalitate în UE. Circa 70.000 de români au fost condamnați în UE în primele 9 luni din acest an (ministru)

Peste 370.000 de români au fost condamnaţi în statele Uniunii Europene şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord în ultimii 5 ani, potrivit ministrului de Interne Cătălin Predoiu, care a răspuns unei interpelări parlamentare pe acest subiect. Dintre aceștia, circa 70.000 de români au comis infracțiuni de la începutul acestui an.

„Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției Române, rezultă ca situația privind numărul de cetățeni români care au fost condamnaţi în statele Uniunii Europene şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord se prezintă astfel:

• în perioada 01.01.2019-31.12.2023, prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), au fost primite notificări de condamnare pentru săvârşirea de infracțiuni cu privire la un număr de 301.319 persoane fizice, notificările fiind preluate în Sistemul Național de Evidențe Informatizată a Cazierului Judiciar Român (ROCRIS);

• în perioada 01.01.2024-17.09.2024, prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), au fost primite notificări de condamnare pentru săvârşirea de infracțiuni cu privire la un număr de 69.246 persoane fizice, notificările fiind preluate în Sistemul Național de Evidențe Informatizată a Cazierului Judiciar Român (ROCRIS), se arată în răspunsul la interpelare.

România exportă criminalitate, confirmă și raportul pe anul trecut al DIICOT, care a cooperat în 2023 cu un număr de 51 de state, din care 26 state membre ale Uniunii Europene, prin solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în baza comisiilor rogatorii, remarcându-se o cooperare intensă cu autoritățile din Germania, Marea Britanie, Franța, Belgia, Spania, Polonia, Olanda, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.

„În privința cauzelor active, au fost înregistrate un număr total de 256 cauze, din care 236 reprezintă
cereri de comisie rogatorie/ordine europene de anchetă, 7 sunt cereri privind transferul de proceduri penale
către alte state, 13 sunt echipe comune de anchetă. Complexitatea investigațiilor cu caracter transfrontalier
rezultă şi din faptul că, din 236 de cereri de comisie rogatorie și ordine europene de anchetă, în 96 cauze a
fost reținută infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat”, arată Raportul instituției.

Nu în ultimul rând, în materia transferului de procedură penală, respectiv preluarea urmăririi penale
au fost înregistrate 7 cereri privind transferul de proceduri penale transmise de procurorii direcției către
autoritățile din Germania (2) și câte o cauză pentru Franţa, Spania, SUA, Turcia, Suedia și 38 de cereri de
preluare a urmăririi penale, cu privire la cetăţeni români care au comis infracţiuni de criminalitate
organizată pe teritoriul altor state, din Germania (24), Austria (7), Ungaria (3), iar din Spania, Polonia,
Belgia, Bulgaria câte o cauză, mai precizează documentul.

În ce priveşte infracțiunile cercetate în cauzele care au generat cererile de cooperare judiciară
înregistrate la D.I.I.C.O.T în 2023, situaţia a fost următoarea:

• Infracţiuni de criminalitate informatică – 219 (103 active şi 116 pasive);

• Infracţiuni economico-financiare şi contrabandă – 165 (75 active şi 90 pasive);

• Infracţiuni privind traficul de droguri – 97 (36 active şi 61 pasive);

• Infracţiuni privind traficul de persoane şi minori – 115 (68 active şi 47 pasive);

• Infracțiuni comise de grupări infracționale organizate – 211 (96 active și 115 pasive).