Rusia și-a pus forțele nucleare în „alertă maximă” și invocă din nou „ținte militare legitime” în țările aliate

Miercuri a venit încă o amenințare explicită a Moscovei la adresa statelor europene, după mai multe derulate în ultimele zile. Între timp, de la Kremlin a venit anunțul potrivit căruia Rusia și-a pus forțele nucleare în „stare de alertă maximă de luptă”.

Moscova a afirmat miercuri că orice forță multinațională trimisă de aliații Kievului pentru a fi desfășurată pe teritoriul Ucrainei în cazul unui acord de pace ar fi inacceptabilă pentru Rusia, care o va considera o amenințare și o țintă militară legitimă, informează Reuters.

Aliații occidentali din cadrul „Coaliției de Voință” s-au întâlnit la Paris în această săptămână și și-au reafirmat intenția de a desfășura o astfel de forță după încetarea ostilităților, pentru a liniști Ucraina și a o ajuta să-și refacă forțele.

Aceștia au mai anunțat că în lunile următoare vor avea loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, cunoscută sub numele de Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U).

„În acest context, dorim să reiterăm faptul că desfășurarea oricăror contingente militare din țările așa-numitei «Coaliții a Voinței» în Ucraina este inacceptabilă pentru țara noastră”, le-a spus reporterilor purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova.

„Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime”, a adăugat reprezentanta diplomației ruse.

Kremlinul afirmă că marina nucleară a Rusiei se află în stare de alertă maximă de luptă

Forțele navale nucleare strategice ale Rusiei se află în stare de alertă maximă de luptă, a declarat miercuri Nikolai Patrușev, consilierul lui Putin, potrivit agenției RIA Novosti.

Conform acestuia, Marina rusă apără în prezent interesele naționale ale Rusiei în diverse zone ale oceanelor lumii.

Patrușev a afirmat că toate amenințările reprezentate de potențialii adversari sunt luate în considerare în planurile de dezvoltare ale Marinei, inclusiv în Strategia de dezvoltare navală până în 2050 și în proiectul Programului de construcții navale până în 2050, scrie RBC Ucraina.

Nu este pentru prima dată când Moscova recurge la retorica nucleară, calificând aceste arme drept unul dintre principalele sale „atuuri”. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova este pregătită să folosească armele nucleare dacă existența Rusiei este amenințată.

În plus, Peskov a susținut că așa-numita „operațiune militară specială” a fost concepută inițial ca o operațiune militară, dar, din cauza a ceea ce el a descris drept „interferență occidentală”, s-a transformat într-un război adevărat.

Recent, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că Beijingul este convins că Rusia nu va îndrăzni să folosească arme nucleare. În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că liderul de la Kremlin ar putea recurge la o escaladare suplimentară și ar putea lansa agresiuni împotriva altor țări dacă nu reușește să-și atingă obiectivele în războiul împotriva Ucrainei.

Peskov, mesaj pentru europeni

Kremlinul a semnalat marți, după summitul din ziua precedentă al țărilor susținătoare ale Ucrainei reunite în Coaliția de Voință, că va fi „imposibil” ca Ucraina să primească garanții de securitate fără opinia Rusiei. Moscova a amintit astfel că se opune oricărei desfășurării de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean.

Purtătorul de cuvânt prezidențial rus Dmitri Peskov a răspuns astfel unor declarații ale cancelarului german Friedrich Merz referitoare la garanțiile de securitate pentru Ucraina.

„Declarația lui Merz dă dovada inutilității poziției susținute de europeni. Formularea unor garanții de securitate fără participarea Rusiei este imposibilă”, a indicat Peskov la conferința sa de presă zilnică.

Iar „dacă europenii sunt într-adevăr convinși de această poziție, dacă insistă asupra ei, atunci aceasta exclude complet posibilitatea ca țările europene să participe la procesul de soluționare” a conflictului ruso-ucrainean, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit Agerpres.

El a descris noul summit al Coaliției de Voință drept o întâlnire a europenilor reuniți într-o „coaliție a belicoșilor (…) care nu doresc pacea, ci continuarea războiului”.

La inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului britanic Keir Starmer, țările Coaliției de Voință planifică o forță multinațională sprijinită de SUA care să fie desfășurată în Ucraina ca garanție de securitate pentru această țară după încheierea războiului cu Rusia.

La noul summit al acestei coaliții pe care l-a găzduit luni la Paris, Macron a anunțat în premieră de asemenea planuri pentru exerciții militare comune ale unor țări membre.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat după summit că aliații Kievului, „nu Moscova’, vor fi cei care vor decide asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina. ‘Este necesar să existe garanții de securitate obligatorii și ca participarea voluntarilor să joace un rol semnificativ alături de SUA”, a adăugat Merz.

Însă Rusia a transmis deja în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că tocmai apropierea NATO de granițele ruse este o cauză a acestui război.

Mai mult, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși le-au reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina (în cazul unui acord de pace), plata unor „reparații” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Amenințare la adresa Armeniei: „Așa a început și în Ucraina”

În luna mai, Rusia a acuzat Armenia că i-a oferit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antiruseşti”, într-un nou semn al răcirii relaţiilor dintre Moscova şi Erevan, aliaţi tradiţionali.

În cadrul unei vizite la Erevan, Zelenski afirmase că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piaţa Roşie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai, tradiţional organizată pentru a marca victoria asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, a relatat anterior Reuters.

Parada s-a desfăşurat sâmbătă conform planului, într-un format restrâns, fără obişnuita defilare a echipamentelor militare, din cauza temerilor de posibile atacuri cu drone din partea Ucrainei, deşi aceasta anunţase că va respecta armistiţiul. Iniţial, Rusia decretase un armistiţiu unilateral pentru 8-9 mai, în timp ce Kievul anunţase că propune un armistiţiu din 6 mai, dar dacă Moscova continuă atacurile, Ucraina ar putea riposta. Pentru a-şi asigura liniştea la defilarea din 9 mai, preşedintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe liderul american Donald Trump, care a anunţat pe 8 mai seara un armistiţiu pentru zilele de 9, 10 şi 11 mai, indicând că atât Rusia, cât şi Ucraina au aderat la acesta.

Ulterior, Moscova l-a convocat joi pe ambasadorul Armeniei în Rusia pentru a-şi exprima protestul faţă de ceea ce a calificat drept „ameninţări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan.

„Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor de presă ruse.

„Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească”, a spus Peskov, adăugând că Rusia aşteaptă o explicaţie din partea Erevanului în această privinţă.

Rusia îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la faptul că Armenia este atrasă în ceea ce a descris drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit, pe 4 mai, o reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE).

Peste 40 de lideri europeni, printre care şi Volodimir Zelenski, au participat la acel eveniment, urmat de un summit UE-Armenia.

Relaţiile între Rusia şi Armenia, ţară care găzduieşte baze militare ruseşti, au devenit din ce în ce mai tensionate de când Azerbaidjanul a recucerit cu forţa regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenţei acolo a forţelor ruse de menţinere a păcii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia va fi de acord cu un „divorţ blând” de Armenia dacă republica intenţionează să adere la Uniunea Europeană, însă nu a ezitat să o ameninţe dacă urmează „calea Ucrainei”, potrivit publicaţiei Dialog.ua.

Autorităţile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, astfel încât Kremlinul să ştie cum să-şi structureze viitoarele relaţii cu Erevanul, a afirmat Putin într-o conferinţă de presă după parada de 9 mai din Piaţa Roşie.

Tonul său împăciuitor a fost urmat imediat de o ameninţare la adresa Erevanului, preşedintele rus susţinând că „şi ceea ce se întâmplă acum în Ucraina” a început cu „încercarea Kievului de a adera la UE”.

Stat NATO, amenințat și el de Moscova

Tot în luna mai, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite a declarat că Moscova deține informații potrivit cărora Ucraina intenționează să lanseze drone militare din Letonia și din alte state baltice, avertizând că apartenența la NATO nu va proteja aceste țări de represalii.

Ambasadorul, Vasili Nebenzia, a afirmat, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU privind securitatea în Ucraina, că Kievul a trimis deja forțe de drone ucrainene în Letonia și că serviciile de informații rusești pot identifica locurile de lansare ale acestor aparate.

„Serviciile de informații externe ale Rusiei au afirmat că coordonatele centrelor de decizie din Letonia sunt bine cunoscute și că apartenența la NATO nu vă va proteja de represalii, chiar dacă sunteți membri ai Alianței”, a spus Nebenzia, vorbind prin intermediul unui traducător.

Reprezentanta Letoniei la Consiliul de Securitate, Sanita Pavluta-Deslandes, a respins imediat aceste remarci, calificându-le drept „pură ficțiune”.

Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei l-a convocat ulterior pe șeful interimar al misiunii ruse și a formulat „un protest categoric” față de declarațiile făcute de partea rusă.

„În ciuda comunicărilor repetate ale părții letone prin canale diplomatice și în public, în care se afirma că Republica Letonia nu și-a dat consimțământul ca teritoriul și spațiul său aerian să fie utilizate pentru a lansa atacuri împotriva țintelor din Federația Rusă, partea rusă continuă să răspândească minciuni și să facă declarații care escaladează situația”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei.

Tammy Bruce, ambasadorul adjunct al SUA la ONU, a avertizat că Organizația Națiunilor Unite „nu este un loc pentru amenințări împotriva unui membru al Consiliului” și a spus că SUA își vor respecta toate angajamentele NATO.

Bruce nu a oferit detalii. Calitatea de membru al NATO se bazează pe apărarea colectivă, articolul 5 al tratatului stipulând că un atac armat împotriva unui membru NATO va fi considerat un atac împotriva tuturor.

Zaharova a mai invocat „țintele militare legitime”

La începutul acestui an, Rusia și-a manifestat opoziția față de orice desfășurare de trupe străine în Ucraina și a denunțat „militarismul” aliaților Kievului, reuniți în „Coaliția de Voință” și care conveniseră, la un summit, să trimită o forță multinațională în Ucraina ca garanție de securitate pentru această țară după un eventual acord de pace.

„Noile declarații militariste ale așa-numitei Coaliții de Voință și ale regimului de la Kiev fac din ei o adevărată «axă a războiului»”, a spus, pe 8 ianuarie, Maria Zaharova.

Cele 35 de state membre ale „Coaliției de Voință”, majoritatea țări europene susținătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, au convenit cu două zile înainte, la Paris, asupra desfășurării unei forțe multinaționale în Ucraina și monitorizării sub „leadership-ul” Statelor Unite a unei potențiale încetări a focului, de îndată ce un tratat de pace, va fi încheiat cu Rusia, de al cărei acord depinde însă implementarea garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina schițate de respectiva coaliție.

Dar „toate aceste unități și instalații vor fi considerate ținte militare legitime de către forțele armate ruse”, a atenționat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. „Aceste avertismente au fost repetate de mai multe ori la cel mai înalt nivel și rămân de actualitate”, a insistat Zaharova.

Putin a amenințat și el în mod direct Europa

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, la finalul anului trecut, că Moscova nu dorește un război cu puterile europene, dar că, dacă Europa vrea război, Rusia este pregătită să lupte chiar acum.

Liderul de la Kremlin a acuzat puterile europene că împiedică încercările președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, prin faptul că vin cu propuneri despre care știu că sunt „absolut inacceptabile” pentru Moscova, pentru a putea apoi acuza Rusia că nu dorește pacea.

Putin a afirmat că puterile europene s-au exclus singure din negocierile de pace privind Ucraina, deoarece au întrerupt contactele cu Rusia.

„Ele nu au un program de pace, ele sunt de partea războiului”, a adăugat președintele rus, pe 2 decembrie 2025.

„Nu intenționăm să intrăm în război cu Europa, dar dacă Europa dorește acest lucru și începe, suntem pregătiți chiar acum”, le-a spus Putin jurnaliștilor, la un forum de investiții organizat la Moscova.

Europenii împiedică, de asemenea, administrația SUA și pe Donald Trump în eforturile lor de a ajunge la un acord de pace prin negocieri, a insistat Putin.

De asemenea, atacurile asupra tancurilor petroliere rusești sunt acte de „piraterie”, iar Rusia va extinde atacurile asupra porturilor și navelor ucrainene ca răspuns, a mai afirmat la acel moment Putin.

„Dacă atacurile asupra petrolierelor continuă, vom lua în considerare represalii împotriva navelor țărilor care asistă Ucraina. Sper că Ucraina și cei din spatele acesteia vor analiza dacă merită să continue atacurile asupra navelor din Marea Neagră”, a spus liderul de la Kremlin.