Scandalul muncitorilor romani neplatiti pe santierul de la Bostalsee

​Salarii neplatite si conditii de cazare mizere reclama muncitorii romani adusi sa lucreze la casele de vacanta de pe malul Bostalsee. Cand li s-au terminat banii de mancare, dar si speranta ca vor fi platiti, oamenii au inceput sa se planga. Scandalul a iesit la lumina dupa ce Sindicatul IG Bau si presa locala s-au implicat in caz. Joia trecuta a avut loc si o sedinta de criza a consiliului regional. Proiectul imobiliar si turistic de la Bostalsee e un stindard al politicienilor locali, care vor sa revigoreze zona. Acum, in jurul lui se ridica semne de intrebare, caci peste jumatate dintre cei 50 de muncitori romani au decis sa plece acasa, cu coada intre picioare.

Despre ce proiect e vorba? La Bostalsee, cca 50 de km la nord de Saarbrücken si nu departe de granita germana vestica, inspre Luxemburg, ar urma sa fie inaugurat, la 1 iulie, un nou paradis de vacanta: 500 de case din lemn la cheie, care fac parte dintr-un parc de vacanta al lantului CenterParcs. Volumul proiectului este de 130 de milioane de euro, dintre care 32 de milioane subventionate din bani publici. CenterParcs construieste prin IETC (International Engineered Timber Construction)-Unternehmensgruppe. Grupajul de firme IETC este la al patrulea proiect pentru CenterParcs. Intre 5-7% rendite promite investitorul, depunatorilor de capital.

IETC din Fresenburg a ridicat casele. Lucrarile de interior le-a subcontractat unui zugrav din Mainz. Firma Christopher Lins din Mainz-Kastell e o „mini-firma“, cu cinci angajati. Si totusi, a fost angajata intr-un proiect de milioane, in care e nevoie de zeci de muncitori. Tobias Tebbel de la IETC a explicat pentru Saarbrücker Zeitung: „In bransa constructiilor se obisnuieste lucrul cu subantreprenori. Firma Lins ne-a prezentat in mod plauzibil cum se pot realiza lucrarile prin firme germane, dar si straine, asigurandu-ne totodata ca le poate realiza prin respectarea dreptului muncii si a tuturor obligatiilor sociale“.

Lantul merge insa mai departe, la Roberto Firulescu, care a fost mentionat de muncitori, in timpul anchetei politiei de pe santier. Firulescu este inregistrat in registrul comertului german cu firma Quinta 19 din Wiesbaden, preluata de la un avocat german. Aceasta a fost transformata ulterior in Abiss Projektbegleitung UG, cu sediul in Taunusstein (landul Hessen). Nu este clar daca firmele mai sunt active. Firulescu apare insa si ca fondator, in anul 2000, al firmei de constructii Cosmin/Firulescu Gbr., cu sediul in Wiesbaden.

Contractele unora dintre muncitori au fost facute printr-o agentie din Bucuresti, anunturile de angajare au aparut in ziarele din Romania. 1.200 de euro pe luna li se promiteau, pe luna. „Insa in indepartatul Saarland, se pare ca pe muncitorii straini nu i-au asteptat banii, ci mizeria“, scrie presa locala. Intr-o serie de articole dedicate cazului, reporterul de la Rhein-Zeitung descrie conditiile in care i-a gasit pe romani si problemele grave de existenta de care s-au lovit acestia, de la venirea pe santier.

„Pana la 15 barbati isi impart un dormitor, in locuinte. Cine are noroc, primeste un loc de dormit pe un prici. Altii se intind pe placi de gips sau stiropor taiat de ei insisi. Dulapurile: lipsa. […] O bucatarie prapadita functioneaza ca si loc de adunare. Sala de dormit e ca un lagar de trecere“. Oamenii au povestit ca de luni de zile nu si-au mai luat banii, micile economii s-au dus. Unii s-au indatorat, pentru drum si comisionul platit pentru contract. Contractele au fost facute pe persoana fizica autorizata, cu promisiunea verbala ca vor fi preluati de firma de constructii, in Germania.

Unor femei care stiau ca vor lucra ca ingrijitoare la batrani li s-ar fi spus doar pe autocarul spre Germania, ca vor face curatenie pe santier. Muncitorii au mai spus ca un intermediar, tot roman, le cerea 45 de euro pentru deschiderea unui cont bancar. Cine nu dormea in casele de la Bostalsee, ci era cazat altundeva si n-avea cu ce sa se deplaseze la munca, era luat cu un microbuz, care costa 20 de euro pe saptamana. Intermediarul i-ar fi tot umilit, iar cand s-au certat pentru salarii, acesta le-ar fi replicat: „Doar sunteti romani. Atunci furati!”

Nici asigurarile sociale si de sanatate nu le erau platite. Unul dintre muncitori a povestit ca un coleg s-a accidentat pe santier, si-a rupt piciorul stang. „A fost trimis la clinica din St. Wendel si, la scurt timp, inapoi in Romania. Trebuia sa minta, ca i s-a intamplat acasa. Acolo i s-a trimis si factura pentru transport, de 150 de euro”. Alt muncitor, care n-a mai putut trimite niciun ban sotiei gravide si nici sa-i plateasca asigurarea medicala, a chemat-o sa nasca in Germania, caci oricum risca sa fie scoasa din locuinta, pentru neplata cheltuielilor.

Cazul de la Bostalsee a ajuns la procuratura, care ancheteaza pentru presupus trafic de forta de munca, inselaciune, neplata asigurarilor sociale la stat, dar si „antreprenoriat de forma”, caci muncitorii au fost obligati sa se declare persoane fizice autorizate, nu au primit contract de angajare. „Multi dintre ei au plecat, circa 20 au ramas”, ne-a spus Mihai Balan, care a tradus la fata locului, pentru autoritatile germane, declaratiile martorilor. Tot el ne-a declarat luni, ca nu are cunostinta ca reprezentantele oficiale ale Romaniei in Germania sa se fi implicat in caz.

S-a implicat insa, sindicatul IG Bau si Organizatia Europeana pentru Chestiunile Salariatilor Migratori (OESM), unde Balan e secretar de organizatie. El se ocupa de informarea despre cele mai importante circumstante legate de deplasarea fortelor de munca. E partener in convorbirile telefonice cu acesti salariati si se implica in activitati pentru respectarea drepturilor lor.

Pentru Hotnews.ro, Mihai Balan ne-a declarat ca la Bostalsee, in urma situatiei critice in care au fost implicati muncitorii romani, a fost demarat un proiect-pilot, in care sindicatul IG Bau amenajeaza un punct de contact chiar pe santier, prin care se incearca rezolvarea litigiilor care s-au ivit.

Mai mult chiar. Biserica locala a adunat, inainte de Pastele catolic, cca 2.000 de euro, prin care sa ii ajute pe muncitorii romani. Iar la sesizarile vamii, politiei, procuraturii si presei, scandalul a ajuns si pe masa de lucru a politicienilor. Parlamentarii din Landtag si Comisia Economica din Saarbrücken si-au intrerupt in acest scop concediile de Pasti. Firma contractoare de proiect si IG Bau au fost convocate joi, 28 martie, intr-o sedinta de criza. Pana la urma, firma IETC (care nu sta in centrul anchetei) s-a aratat dispusa sa puna la dispozitie 90.000 de euro: 40.000 platibili imediat, iar 50.000 care sa mearga intr-un fond de solidaritate, pentru despagubirea a 70 de muncitori.

Data fiind importanta politica a proiectului imobiliar si turistic, autoritatile locale n-au putut ramane indiferente. O despagubire de onoare? Probabil. Cu siguranta insa ca si o reparatie de imagine, care prin scandalul salariilor neplatite risca sa sperie investitorii, carora nu le plac casele de vacanta cladite cu „bani insangerati“.