Scenariul se repetă în Madagascar: Armata a anunțat că „preia puterea” și a pus capăt mandatului președintelui contestat Andry Rajoelina, care ajunsese la putere pentru prima dată în urma unei lovituri de stat în 2009, în circumstanțe similare, transmite AFP.

Unitatea militară care s-a alăturat protestelor generalizate din această insulă foarte săracă din Oceanul Indian a făcut anunțul în fața palatului prezidențial din centrul orașului Antananarivo, imediat după votul Adunării Naționale de destituire a șefului statului, care a fugit din țară.

Președintele a fugit, armata a dizolvat Senatul și Curtea Constituțională

„Vom prelua puterea începând de astăzi și vom dizolva Senatul și Curtea Constituțională. Adunarea Națională va continua să funcționeze”, a declarat colonelul Michael Randrianirina pentru AFPTV în fața palatului prezidențial, în centrul capitalei malgașe.

Anunțul a fost urmat de scene de sărbătoare și concerte în Piața 13 Mai. Steaguri malgașe și cântece de sărbătoare au acoperit acest loc simbolic, botezat în memoria persoanelor ucise în timpul unei revolte populare din 1972, care a dus la demiterea primului președinte.

Înalta Curte Constituțională a constatat „vacanța” funcției de președinte și a „invitat” printr-un comunicat „autoritatea militară competentă, reprezentată de colonelul Randrianirina Michael, să exercite funcțiile de șef al statului”.

Contestat în stradă în timp ce se ascundea într-un loc secret, Andry Rajoelina, care marți dimineață dizolvase legislativul, a denunțat votul de destituire ca fiind o „reuniune (…) lipsită de orice bază legală”, apoi a acuzat o „tentativă de lovitură de stat” a armatei, adăugând că „președintele rămâne în funcție”.

Scos duminică din țară cu un avion militar francez, potrivit postului de radio francez RFI, Andry Rajoelina fusese numit președinte de tranziție de către armată după o revoltă populară în 2009.

După ce s-a retras în 2014, a fost ales președinte în 2018, apoi reales în 2023 pentru un mandat de cinci ani, în cadrul unui scrutin boicotat de opoziție.

Forțele armate și de ordine au trecut de partea colonelului Randrianirina

„Vom înființa un comitet format din ofițeri din armată, jandarmerie și poliția națională. Poate că vor fi și consilieri civili de rang înalt în acest comitet. Acest comitet va asigura funcționarea președinției. În același timp, după câteva zile, vom înființa un guvern civil”, a dat asigurări Randrianirina.

Constituția este, de asemenea, suspendată, a anunțat colonelul, comandantul Capsat. Această unitate militară, care a jucat un rol major în lovitura de stat din 2009, a răsturnat raportul de forțe alăturându-se sâmbătă protestelor care au început pe 25 septembrie.

Ofițerii săi au făcut apel la forțele de securitate să „refuze să tragă” asupra protestatarilor, înainte de a se alătura acestora în centrul capitalei.

Majoritatea forțelor armate le-au urmat exemplul și au schimbat comanda, inclusiv jandarmeria, care anterior se afla în prima linie a represiunii protestelor. Cel puțin 22 de persoane au fost ucise la începutul acestora și peste o sută au fost rănite, potrivit unui bilanț al Națiunilor Unite.

Protestele au fost declanșate de Gen Z

Așa cum s-a întâmplat de multe ori începând cu 25 septembrie, mii de manifestanți au ieșit pe străzile din Antananarivo. Tinerii au fost mobilizați de colectivul Gen Z, la care s-au alăturat funcționari chemați la grevă de mai multe sindicate și protestatari de toate vârstele.

Tânăra Jouannah Rasoarimanana, în vârstă de 24 de ani, savurează „victoria” tinerilor educați din Madagascar, care au aprins scânteia protestelor. „Sunt foarte fericită, ca tânără, aici, în Madagascar, suntem liberi acum. Am obținut victoria”, a spus ea.

Madagascar, o insulă cu o populație foarte săracă, are o lungă istorie de revolte populare urmate de instaurarea unor guverne militare de tranziție. Cel puțin 80% din cei 32 de milioane de locuitori ai Madagascarului trăiesc cu mai puțin de 15.000 de ariary pe zi (2,80 euro), pragul de sărăcie stabilit de Banca Mondială.

„Încercăm să vedem exact ce se va întâmpla odată ce lucrurile se vor liniști. Evident, dacă este în curs o lovitură de stat, ne vom opune”, a reacționat Farhan Haq, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.

Președintele fugar a afirmat marți că va efectua „mai multe vizite oficiale planificate în țările prietene, membre ale SADC”, organizația de cooperare din Africa de Sud.