Scindare in grupul de specialisti numit de ministrul Educatiei pentru curriculum: Parte din grup cere retragerea planurilor-cadru puse in dezbatere, unirea Matematicii cu Informatica si cu totul alt curriculum

Jumatate din grupul de experti numit de ministrul Adrian Curaj sa coordoneze „elaborarea arhitecturii curriculare” ii recomanda Ministerului sa retraga cele trei variante de plan-cadru pe care le-a pus in dezbatere. Semnatarii acestei pozitii sunt Tincuta Apateanu si profesorii Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Stas si Stefan Vlaston. Acestia propun unirea Matematicii cu Informatica in clasele V-VIII, transformarea Fizicii, Chimiei si a Biologiei in disciplinele „Stiintele vietii” si „Stiintele mediului”, transformarea Istoriei in „Educatie pentru societate”, 3 ore de Sport pe an si un numar mai mare de optionale.

Amintim ca Ministerul Educatiei a lansat in dezbatere publica, pe 23 decembrie 2015, 3 planuri-cadru pentru invatamantul gimnazial – adica 3 propuneri de alocari orare pentru clasele V-VIII. In aceeasi zi, ministrul Adrian Curaj a anuntat ca a constituit un grup de lucru, „format din specialisti in educatie, persoane cu experienta, recunoscute si respectate pentru munca si rezultatele lor, grup care va asigura coordonarea eforturilor si proiectelor privind elaborarea arhitecturii curriculare in invatamantul preuniversitar si va veni cu recomandari in ceea ce priveste cariera didactica”.

Grupul numit de Adrian Curaj era format din 11 persoane:Solomon Marcus, Tincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea si Stefan Vlaston.

Intr-un comunicat remis HotNews.ro,sase membri ai acestui grup de lucru au anuntat ca s-au pus de acord asupra unor concluzii, pe marginea dezvoltarii curriculare. Cei sase membri suntTincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Stas si Stefan Vlaston.

Acestia recomanda retragerea celor trei variante de plan-cadru propuse Institutul de Stiinte ale Educatiei si propun „un proces de proiectare curriculara si a programelor scolare aferente cu termen de finalizare la 30.06.2016”. De asemenea, ei inainteaza o serie de propuneri „cu statut de cadru de referinta curricular”, recomanda „asumarea descentralizarii curriculare”, „isi afirma disponibilitatea de a contribui la elaborarea continuturilor curriculare”, „se ofera sa participe la continuarea recenzarii drafturilor de manuale propuse de edituri” si recomanda studierea limbii latine ca optional.

Contactat de HotNews.ro, Stefan Vlaston a declarat ca principalul motiv pentru care aceasta pozitie nu este impartasita si de ceilalti 5 membri ai grupului este lipsa disciplinei Latina dintre materiile obligatorii.

Principalele nemultumiri aduse de cei sase la planurile-cadru ale Ministerului Educatiei:

• 1. Numarul de ore in Curriculumul la Dispozitia Scolii (numarul de optionale) propus, 1-2 ore, „este inacceptabil de mic, propunerea din Legea Educatiei Nationale, bazata pe studii si analize, era de 25% la gimnaziu. Un minim de 4-6 ore ar fi obligatoriu, daca dorim sa lasam scolilor adaptarea curriculei si a proceselor didactice la specificul local, la tipul de comunitate scolara pe care o deserveste scoala, la personalitatea elevilor din scoala respectiva”.
• 2. „Numarul de discipline, 14-15, este prea mare si pastreaza viitoarea curricula in tiparele anterioare”.
• 3. „Nu exista discipline agregat, care sa asigure invatare integrata a cunostintelor din discipline diferite (Stiintele mediului, Educatie pentru societate, Stiintele vietii)”
• 4. „Disciplinele socio-umane sunt mult prea limitative, cu cele 4 module propuse”
• 5. „La educatie fizica, sport si sanatate sunt prea putine 2 ore pe saptamana, avand in vedere nevoia de miscare in dezvoltarea armonioasa a elevilor. La varianta 2, la clasa a VIII-a, o singura ora de sport este inacceptabil”.
• 6. „La Educatie tehnologica nu avem ore la clasele a V-a si a VI-a, desi dimensiunea aplicativ-practica este putin reprezentata in curricula”.
• 7. „La variantele 1 si 3 nu avem TIC [Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor – n.red.] la clasele a VII-a si a VIII-a”.

Cum arata propunerea celor 6 membri ai grupului

Grupul celor sase se pronunta apoi pe curriculumul scolar pentru gimnaziu: „Pilonii educatiei in viitorii ani raman: a invata sa stii, sa faci, sa fii, sa traim impreuna, impreuna cu patru dimensiuni: conceptual teoretica, aplicativ-practica, interdisciplinara, generatoare de invatare continua”.

Potrivit acestora, o problema a sistemului educational este ca „nu ofera mai multe trasee educationale, din care elevii cu parinti, profesori si consilieri scolari sa-l aleaga pe acela care corespunde personalitatii, resurselor, interesului, inclinatiilor, talentelor elevilor”.

Cei sase specialisti reuniti de ministrul Educatiei avertizeaza ca „paradigma actuala: ‘a toci, a reproduce, a uita’, fara intelegerea celor reproduse – trebuie sa dispara din logica scolii”.

Potrivit acestora, principiile unei constructii curriculare trebuie sa fie urmatoarele: adecvarea la particularitatilor de varsta ale elevilor si la piata muncii, flexibilitate („Traseele de invatare, diferite functie de inclinatiile, aptitudinile si talentele diferite de la elev la elev, solicita o flexibilizare curriculara, astfel incat fiecare sa-si regaseasca personalitatea, intersele si curiozitatile in disciplinele din planul de invatamant. Astfel, invatamantul general obligatoriu trebuie sa asigure elevilor competentele esentiale necesare racordarii la curriculumul liceal, dar si la activitatile zilnice (verificarea facturilor, calcule finaciar-bancare, geometrie aplicata in viata cotidiana, elemente de statistica, etc.), variate de la o comunitate scolara la alta.”), atractivitatea, accesibilitatea, digitalizarea curriculei, investigatie/explorare.

Profilul absolventului de gimnaziu, in viziunea celor 6 membri ai grupului:

• „Sa comunice corect, oral si scris, in limba romana si in alte doua limbi de circulatie.
• Sa inteleaga si sa analizeze un text scris, literar sau nonliterar, sa evalueze o expunere orala, sa poata comunica aprecierile sale asupra celor receptate.
• Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene
• Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers, Pamant, materia nevie si materia vie
• Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia, interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi
• Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spatiul casnic si abilitati practice suficiente pentru viata de zi cu zi
• Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente
• Sa posede abilitati de  selectarea si procesarea informatiei
• Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica
• Sa cunoasca aspecte juridice, financiare, economice, esentiale
• Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti, sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic
• Sa aiba capacitatea sa-si managerieze propria cariera profesionala si sociala
• Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in folosul propriu si al societatii
• Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in echipa, adaptare la situatii noi si/sau extreme
• Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii
• Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate
• Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele necunoscute
• Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe parcursul vietii active”

Potrivit acestora, „nu trebuie sa mai cadem in capcana de a pregati toti elevii pentru cursuri universitare”.

Grupul celor sase este de parere ca „accentul trebuie mutat de la istoria literaturii romane si teorie literara spre comunicare corecta, scrisa sau orala, inclusiv in limbi straine” si ca Retorica „nu trebuie sa mai lipseasca din curricula de limba si comunicare pentru toate clasele”.

O alta propunere a acestora este ca gramatica limbii romane sa fie studiata obligatoriu si la liceu, avand in vedere ca „greselile de gramatica, in scris sau oral, sunt nepermis de frecvente inclusiv in spatiul public”.

La Matematica, majoritatea problemelor „ar trebui sa derive direct din viata de zi cu zi, cel putin la nivelul mediu al curriculei, asigurand atractivitatea invatarii”, se arata in documentul remis HotNews.ro.

Semnatarii sustin ca „integrarea Informaticii in disciplina Matematica-Informatica, desi internetul este folosit la toate disciplinele, are urmatoarea logica:

– matematica poate fi simplificata in predare prin folosirea avantajelor softurilor matematice pe diverse niveluri: de la cele simple de numarare si calcul, la cele geometrice (tip geogebra) si mai tarziu Matematica, Maple sau altele.

– un manual modern de matematica pentru gimnaziu si liceu nu mai poate fi scris fara astfel de auxiliare (si asa arata tot mai multe texte de matematica in lume).

– asa cum in matematica, in chimie cu consecinta ei asupra farmacologiei, in fizica experimentala, biologia genetica s. a., s-au facut in ultimii 20 de ani progrese impresionante, in primul rand prin utilizarea unor softuri extraordinare, asa si scoala poate profita de aceste softuri in educatie.

– nu e vorba de a face programare in gimnaziu; informatica nu inseamna doar programare, ci si utilizarea inteligenta a ceea ce e gata creat.

– In plus, se poate prelua o parte din timpul pierdut de copil cu jocurile pe calculator indreptandu-l spre bucuria utilizarii educative a calculatorului in scopul invatarii”.

Descarca de aici pozitia integrala a celor 6 membri ai grupului numit de ministrul Educatiei:

Concluziile a sase membri ai grupului de lucru infiintat pentru curriculum

Informatii de background

Ministerul Educatiei a lansat in dezbatere publica, la finalul anului trecut, 3 planuri-cadru pentru invatamantul gimnazial. Concret, in loc sa scoata in dezbatere un cadru de referinta pentru invatamantul gimnazial – adica o noua viziune cu ce trebuie sa invete elevii de gimnaziu acum, care sa fie standardele pe care sa le atinga la finalul clasei a VIII-a, Ministerul a pus in discutie cate ore trebuie sa ii fie alocate pe saptamana fiecarei materii.

Principalele modificari pe care le contin cele 3 planuri-cadru puse in dezbatere de minister sunt urmatoarele: disciplina Limba si literatura romana pierde o ora la clasa a V-a, dispare Latina din gimnaziu (in prezent studiata la clasa a VIII-a) si apar discipline noi, care inlocuiesc Cultura civica: Educatie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educatie interculturala (clasa a VI-a), Educatie pentru cetatenie democratica (clasa a VII-a) si Educatie economica (clasa a VIII-a). TIC (Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor) devine obligatorie. Detalii aici

Aceste planuri-cadru au fost elaborate de catre Institutul de Stiinte ale Educatiei – institutie a Ministerului Educatiei, care le-a pus in dezbatere in perioada 23 decembrie 2015 – 23 ianuarie 2016, urmand ca pana pe 7 februarie sa aiba loc analiza propunerilor primite in procesul de consultare, iar pana pe 10 februarie 2016 ISE sa avizeze proiectul revizuit de plan-cadru. Vezi aici Calendarul dezbaterii publice

In aceeasi zi in care a pus in dezbatere aceste planuri-cadru, ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a scris pe pagina sa de Facebook ca „un cadru curricular nou, inovativ, care sa raspunda nevoilor si intereselor de invatare ale elevilor secolului al XXI-lea” nu poate fi decat „rezultatul consultarii profesorilor, elevilor si expertilor”.

Curaj a anuntat atunci, pe 23 decembrie 2015, ca a „constituit un grup de lucru, format din specialisti in educatie, persoane cu experienta, recunoscute si respectate pentru munca si rezultatele lor, grup care va asigura coordonarea eforturilor si proiectelor privind elaborarea arhitecturii curriculare in invatamantul preuniversitar si va veni cu recomandari in ceea ce priveste cariera didactica”.

Grupul era format din 11 persoane: Solomon Marcus, Tincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea si Stefan Vlaston.

Citeste si:

• DOCUMENT Ce schimbari vrea Ministerul Educatiei la gimnaziu: Limba romana pierde o ora la clasa a V-a, dispare materia Limba latina si apar discipline noi, precum Educatie economica la clasa a VIII-a

• Curriculumul pentru gimnaziu: Fundatia pentru o societate deschisa critica Ministerul Educatiei pentru ca stabileste intai cate ore fac elevii si nu ce competente ar trebui sa aiba