Screeningul salvează vieți. Medicii MedLife explică ce investigații ginecologice trebuie să facă femeile anual

Prevenția ne poate salva viața. Deși, la nivel teoretic, cu toții suntem conștienți de acest lucru, România încă se află printre primele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității evitabile. Dacă vorbim de sănătatea femeilor, efectuarea periodică a unor controale de rutină, urmate de alte investigații recomandate în funcție de vârstă și de factorii de risc, ar trebui să reprezinte o prioritate. Astfel, cu ajutorul specialiștilor și al echipamentelor de ultimă generație, pot fi depistate din timp anumite afecțiuni și tratate înainte de a produce efecte ireversibile. Am vorbit cu Dr. Carmen Negoescu, unul din medicii de elită MedLife, despre principalele investigații pe care trebuie să le facă anual fiecare femeie.

Vizita la medicul ginecolog începe cu o anamneză, respectiv cu o discuție despre starea și istoricul medical al pacientei, fiind urmată de examenul clinic și de o serie de investigații, care variază în funcție de vârstă, patologiile existente și de antecedentele familiale. În cadrul consulturilor de rutină, medicul specialist va explica pacientei care sunt manifestările normale, fiziologice, și care sunt cele care pot ridica anumite semne de îngrijorare, pentru care este nevoie de investigații suplimentare.

“Din punct de vedere ginecologic, screening-ul este necesar să fie efectuat la interval de un an. Înainte de începerea vieții sexuale se recomandă ecografia ginecologică abdominală în cazul fetelor și vaccinul anti-HPV, atât la fete, cât și la băieți. Având în vedere că în România nu s-a efectuat vaccinarea anti-HPV la nivel național, citologia Babeș-Papanicolau se recomandă anual femeilor cu vârsta peste 21 ani, active sexual. De asemenea, acestea trebuie să efectueze în fiecare an și o ecografie transvaginală, precum și o ecografie de sân. Pentru femeile cu vârstă de peste 40 de ani este necesară realizarea unei mamografii o dată la 1-2 ani, în funcție de patologia pacientei și de antecedentele personale”, ne-a explicat Dr. Negoescu, medic primar obstetrică-ginecologie la MedLife.

În ceea ce privește femeile aflate la menopauză, acestea pot ieși din programul de screening pentru cancerul de col uterin după efectuarea consecutivă a trei examene Babeș-Papanicolau cu rezultat negativ, precizează medicul. Atenție, însă, că acest lucru nu este valabil și pentru ecografia ginecologică, senologică sau pentru mamografie – investigații recomandate chiar și în perioada menopauzei.

Testul Babeș Papanicolau, esential în prevenția cancerului de col uterin

Examenul Papanicolau este disponibil în mediu clasic sau în mediu lichid. Dr. Carmen Negoescu ne-a explicat diferențele dintre cele două: “Mediul de recoltare și ustensilele folosite sunt diferite. Mediul lichid permite o păstrare nealterată a celulelor colului pe o perioadă mai lungă, iar modalitatea de etalare în laborator pentru interpretare se face în strat subțire. Astfel, pot fi vizualizate cât mai multe celule, pentru a nu le pierde pe cele afectate și importante în diagnosticul leziunilor de col uterin. În plus, în mediul lichid se pot depista și tulpini de HPV, foarte importante pentru depistarea precoce a infecției cu potențial oncogen”.

În cazul în care rezultatul testului Babeș-Papanicolau indică anumite modificări, medicul ginecolog va recomanda investigații suplimentare:

• În cazul pacientelor active sexuale: analize pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală (Clamydia, Mycoplasme, gonoree, Trichomonas, candidoze, infecții bacteriene, vaginoze). Dacă acestea sunt prezente, pacienta trebuie să efectueze și analize de sânge pentru bolile cu transmitere sexuală: hepatita B, C, HIV, VDRL, TPHA (pentru a depista sifilis prezent sau anterior)
• Indiferent de vârstă, dacă testul Papanicolau arată o inflamație sau o posibilă leziune: se recomandă test HPV pentru detectarea tulpinilor.
• Colposcopie – pentru vizualizarea posibilelor leziuni macroscopice
• Analiza Cintech Plus recoltată din colul uterin – evaluează riscul de persistență și de posibilă progresie a leziunii și poate orienta medicul în conduita diagnostică și terapeutică.
• Biopsie endocol sau endometrială – pentru a verifica și starea endocolului și a endometrului.
• Biopsie endocervicală – anumite tulpini de HPV (de exemplu HPV 18) pot produce leziuni de endocol, în acest caz poate fi utilă o biopsie endocervicală (periaj biopsic sau curetaj biopsic endocol).

Screeningul salvează vieți

Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor, fiind și cea mai frecventă cauză de mortalitate la femei. Incidența cancerului de col uterin este ceva mai mică la nivel național, însă în continuare depășește media incidenței din statele Uniunii Europene. În România, aproximativ 3000 de femei sunt diagnosticate cu această formă de cancer în fiecare an, dintre care mai mult de jumătate sunt în stadii avansate ale bolii.

Screeningul periodic, alături de recomandările medicului specialist, în funcție de vârstă, activitate sexuală și patologie personală pot salva viața pacientei. “Prevenția este importantă atât individual, cât și în programele organizate la nivel național, așa cum este vaccinarea anti-HPV”, explică Dr. Negoescu.

Screeningul este esențial și pentru depistarea chisturilor ovariene, a fibroamelor uterine și a hiperplaziei polipoide endometriale. Din acest motiv, ecografia ginecologică și senologică sunt extrem de importante și în cazul femeilor care nu prezintă simptome.

“Avantajele prevenției sunt incontestabile. Orice patologie – col uterin, ovariană, uterină, senologică – depistată precoce are șanse mari de a fi tratată mult mai facil și cu șanse de supraviețuire pe termen indefinit, pentru a redobândi și conserva starea de sănătate și fertilitate a femeii”, a precizat medicul.

Medicul, partener de încredere pentru sănătate

Sunt multe femei care de frica unui rezultat nefavorabil amână sau evită consulturile ginecologice și investigațiile de rutină, lucru care le poate pune viața în pericol. Din acest motiv, încrederea și stabilirea unei relații bazate pe empatie cu medicul curant este esențială.

“În activitatea mea clinică încerc să fiu cât mai deschisă, empatică, să le ofer pacientelor disponibilitate și informații, încredere și ajutor. Îmi actualizez informațiile, colaborez cu colegii de aceeași specialitate sau din alte specialități medicale pentru a fi cât mai profundă în ceea ce fac. Îmi doresc să le ofer încrederea în ele însele și în actul medical. Consider că medicul este un partener de cursă lungă și deseori mă gândesc că aș putea fi eu în locul lor”, a mărturisit Dr. Carmen Negoescu, medic primar obstetrică-ginecologie cu competențe în ecografia obstetricală, ecografie ginecologică, ecografie senologică, precum și în medicina materno-fetală.

***

Acest articol este susținut de MedLife.

Când știi ce ai, știi ce ai de făcut. Acesta este convingerea celui mai puternic sistem de diagnosticare și tratament creat de MedLife, care își propune să pună umărul la combaterea riscurilor asociate autodiagnosticului și automedicației.

Cum putem scăpa de efectele negative ale acestor fenomene? Cu ÎNCREDERE. În știință, în medici, în tehnologie și echipamente. În CUNOAȘTERE. Doar astfel putem avea soluții adevărate la probleme reale.

Laboratoarele și clinicile MedLife sunt locul în care expertiza medicilor, dublată de tehnologia de ultimă generație, oferă acces la un diagnostic corect și soluții personalizate nevoilor tale. Locul care îți dă încredere în tine, în mâine.