Scutirea de plata taxei de timbru in caile de atac opereaza doar in beneficiul reclamantului scutit de aceasta taxa in prima instanta

Punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Bucuresti a fost acela ca exista doua interpretari ale dispozitiilor legale: una apropiata de litera legii, iar cea de-a doua, conform spiritul legii. Conform primei interpretari scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac, reglementata de art. 28, opereaza indiferent de partea care formuleaza calea de atac, avand in vedere principiul egalitatii partilor in procesul civil, precum si principiul potrivit caruia acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga, iar textul de lege nu face o diferentiere in functie de partea care formuleaza calea de atac.

Introducere

Prin Decizia nr. 55 din 3 iulie 2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Dezlegarea unei probleme de drept in dosarul nr. 683/1/2017 aceasta a hotarat faptul ca:

„Dispozitiile art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 se interpreteaza in sensul ca, de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru in calea de atac, beneficiaza numai reclamantul care a fost scutit in prima instanta de obligatia timbrajului.”

Continutul dispozitiilor legale ce au facut obiectul dezlegarii

Potrivit art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru „Daca legea nu prevede altfel, este scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, impotriva hotararii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.”

Sesizarea de catre Curtea de Apel Bucuresti a Inaltei Curti de Casatie cu pronuntarea unei hotarari in dezlegarea unei probleme de drept

Aceasta dezlegare a fost data in contextul in care intr-un dosar avand ca obiect reexaminare taxa timbru apelanta invoca faptul ca aceasta este scutita de obligatia de a plati taxa de timbru in apel, invocand dispozitiile art. 28 din OUG nr. 80/2013 care nu disting in functie de partea care declara calea de atac, astfel incat Curtea de Apel Bucuresti constatand intrunite conditiile prevazute de art. 519 Cod procedura civila a sesizat Inaltea Curtea de Casatie si Justitie.

Chestiunea de drept pe care aceasta a adresat-o Inaltei Curti este urmatoarea:

„Daca scutirea de la plata taxei judiciare de timbru in calea de atac, reglementata de art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013 opereaza doar daca aceasta este formulata de reclamantul care a fost scutit in prima instanta de obligatia timbrajului sau indiferent de partea care formuleaza calea de atac”.

Punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Bucuresti a fost acela ca exista doua interpretari ale dispozitiilor legale: una apropiata de litera legii, iar cea de-a doua, conform spiritul legii.

Conform primei interpretari scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac, reglementata de art. 28, opereaza indiferent de partea care formuleaza calea de atac, avand in vedere principiul egalitatii partilor in procesul civil, precum si principiul potrivit caruia acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga, iar textul de lege nu face o diferentiere in functie de partea care formuleaza calea de atac.

Potrivit celei de-a doua interpretari, pe care instanta a si imbratisat-o, scutirea de la plata taxei de timbru opereaza doar daca respectiva cale de atac este formulata de reclamantul care a fost scutit in prima instanta de aceasta obligatie.

In acest sens, se arata faptul ca legiuitorul a avut in vedere scutirea de la plata taxei de timbru pentru o serie de persoane, in virtutea anumitor situatii speciale (starea de insolventa, calitatea de consumator, ratiuni de ordin practic pentru institutiile publice care ar achita o taxa de timbru la fondurile publice, urmand sa fie finantate ulterior tot din fondurile publice etc.), astfel incat a extinde sfera de aplicare a persoanelor scutite de plata taxei de timbru ar conduce la favorizarea anumitor persoane doar pentru faptul ca respectivul litigiu se afla in calea procesuala de atac ordinara sau extraordinara, ceea ce legiuitorul nu a intentionat.

Solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si efectele acesteia

Inalta Curte in mod judicios a considerat ca in caile de atac este scutita de plata taxei de timbru doar partea care a beneficiat de scutire legala in considerarea calitatii sale, nu si celelalte parti din proces.

Aratam in sustinerea acestei solutii faptul ca prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 instituie ca regula principiul conform caruia „actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute in prezenta ordonanta de urgenta” si doar in cazuri expres prevazute de lege este instituita scutirea de plata taxei de timbru.

Astfel de cazuri exprese sunt prevazute la art. 29 – 30 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel incat extinderea situatiilor in care este acordat acest beneficiu nu este permisa si reprezinta o adaugare la lege. Avand in vedere ca exceptiile sunt de stricta interpretare si sunt, astfel, aplicabile doar in ipotezele expres avute in vedere de legiuitor, o interpretare extinsa a prevederilor legale nu ar fi conforma cu ratiunea si scopul legii.

Referitor la efectele deciziei, aparent, desi din modul in care este redactat dispozitivul deciziei de dezlegare pare ca solutia se aplica indiferent de calitatea subiectului de drept, consideram ca dezlegarea nu are in vedere toate cazurile enumerate la art. 29 – 30, ci doar acele situatii in care datorita calitatii persoanei se impune scutirea doar a acesteia de plata taxei de timbru. Astfel, in cauze cum sunt cele avand ca obiect plata obligatiilor legale si contractuale de intretinere, avand in vedere specificitatea acestor tipuri de actiuni, se impune ca ambele parti sa fie scutite de plata taxei de timbru, iar nu doar reclamantul din prima instanta, pentru ca in acest caz intentia legiuitorului nu a fost sa favorizeze doar pe una dintre parti.

Mai mult, in situatia in care calea de atac ar viza exclusiv cheltuielile de judecata, avand in vedere ca in prima instanta acest capat de cerere este accesoriu capatului de cerere principal si nu se timbreaza, prin aplicarea prevederilor art. 28 nu se timbreaza nici in calea de atac, insa potrivit actualei decizii ar parea ca doar in ipoteza in care reclamatul a fost scutit de plata taxei de timbru in fond, ar fi scutit si in apel, solutie cu care nu putem fi de acord.

Nu in ultimul rand, aceasta interpretare restransa se impune avand in vedere si tipul de litigiu in legatura cu care prezenta decizie a fost pronuntata, respectiv intr-o actiune initiata de un consumator impotriva unei banci, in baza dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. f) potrivit carora atunci cand consumatorul are calitatea de reclamant, acesta beneficiaza de scutire de la plata taxei de timbru, astfel incat cel mai probabil aceasta a fost si ratiunea Inaltei Curti in pronuntarea hotararii.

Dezlegarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie va produce efecte obligatorii de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial pentru celelalte instante decat cea care a trimis sesizarea, efectele fiind doar pentru viitor, astfel incat in dosarele aflate pendinte in fata instantelor judecatoresti efectele acesteia vor depinde in functie de stadiul procesual in care acestea se afla (faza regularizarii, primul termen de judecata sau un termen ulterior).

De exemplu, instanta va fi obligata in faza regularizarii sa puna in vedere partii sa achite taxa de timbru aferenta cererii si sa anuleze calea de atac in caz de neplata. De asemenea, partea interesata va putea invoca exceptia insuficientei timbrari a caii de atac formulate de partea care in virtutea acestei dezlegari de drept ar trebui sa timbreze calea de atac potrivit legii.

Despre efectele dezlegarii si modul exact de interpretare al deciziei (extinctiv sau restrictiv) vom afla mai multe dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie va motiva hotararea si aceasta se va publica in Monitorul Oficial.

Un articol semnat de Razvan Ionescu (senior associate), Loredana Cristea (associate)