Sectorul 5 al Capitalei. Cum arată și cum ar putea arăta, potrivit Băncii Mondiale

Problema cu procedurile clasice de achiziții publice din Sectorul 5 este că, adesea, personalul primăriei nu are expertiza tehnică pentru a include în Termenii de Referință toate aspectele asociate unei bune proiectări urbane, arată un Raport al Băncii Mondiale, realizat în cadrul Acordului pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind Programul de Dezvoltare Urbană a Sectorului 5.

• Vezi aici Ghidul de reabilitare urbană a Sectorului 5 realizat de experții Băncii Mondiale, cu planuri, schițe și desene

Chiar și atunci când capacitățile și capabilitățile tehnice locale sunt la un nivel ridicat, este posibil ca personalul primăriei să nu aibă întotdeauna acces la ideile cele mai inovatoare și de ultimă generație din domeniu, mai precizează autorii documentului.

Concursurile de proiectare contribuie cu idei inovatoare și de ultimă generație, concentrându-se pe calitatea propunerilor tehnice, evaluate de experți în domeniu. Potrivit raportului citat, cea mai mare parte din activitatea experților Băncii Mondiale desfășurată în cadrul acestei acțiuni s-a axat pe consultanță directă oferită Arhitectului Șef și administratorul public al orașului, cu privire la modul în care ar putea fi selectate locațiile pentru concursuri de proiectare, ce aspecte cheie trebuie luate în considerare și cum să includă cerințe tehnice mai bune în procedurile clasice de achiziții publice. Recomandările au fost ulterior transpuse în trei ghiduri tehnice de regenerare urbană, care includ principii, instrumente și idei pentru proiectarea unor spații urbane mai bune.

Acest ghid a început cu o analiză spațială a Sectorului 5, pentru a identifica diferitele tipuri de teritorii din cadrul Sectorului. Astfel, într-o primă etapă, au fost identificate spații pentru conversie funcțională, pentru densificare și pentru urbanizare. Apoi, echipa a identificat spații mai mari care ar putea necesita intervenție, cum ar fi zone industriale abandonate, parcuri, spații publice sau intersecții mari.

În cele din urmă, teritoriul Sectorului a fost împărțit în zone cu o utilizare coerentă a terenului, care ar putea face obiectul unui concurs de proiectare.

Aceste zone includ:

• Zone cristalizate – cartiere de blocuri de locuințe ce necesită regenerare urbană

• Zone cristalizate – zone reprezentative pentru București

• Zone cristalizate – zone care necesită regenerare urbană și politici urbane

• Zone în curs de cristalizare – zone industriale

• Zone în curs de cristalizare – zone de expansiune urbană

• Zone necristalizate – zone care necesită un concept urban clar. Ghidul împarte spațiile publice în „străzi”, „piețe”, „zone verzi”, „zone pietonale”, „zone auto”, „intersecții și traversări”, „zone aferente transportului în comun”, „spațiile aferente liniilor de tramvai”, „piste pentru bicicliști”, „parcaje”, „locuri de joacă”, și propune un set de principii și bune practici pentru reabilitarea/modernizarea acestor zone.

Ghidul de regenerare urbană 3 vine să completeze munca depusă în Cartierul Ferentari și propune o modalitate inovatoare pentru dezvoltarea de locuințe sociale de calitate mai bună în Sectorul 5. Documentul se concentrează în special pe Cartierul Zăbrăuți (una dintre cele mai sărace zone din București), care este alcătuit din foste unități de locuit pentru muncitori. Aceste blocuri de locuințe au fost realizate pentru muncitorii care au construit sistemul de metrou București, și trebuiau demolate după finalizarea lucrărilor. De-a lungul timpului, acestea au fost ocupate de familii sărace, mai multe generații trăind acum în spații înghesuite și inadecvate.

Ghidul realizat de Banca Mondială prezintă o serie de specificații tehnice detaliate care ar putea fi luate în considerare pentru implementarea unui concurs de proiectare inovator menit să îmbunătățească calitatea locuințelor sociale din Cartierul Zăbrăuți. Abordarea se concentrează pe o soluție pe loc „in situ”, care nu ar necesita mutarea locuitorilor în alte locuințe în timp ce au loc lucrările de intervenție. De asemenea, sunt incluse propuneri pentru lucrări de regenerare care să includă spații comune pentru oamenii care locuiesc acolo, precum și spații productive (de exemplu, spații pentru magazine) care ar putea genera venituri suplimentare pentru Primărie și ar oferi locuitorilor facilitățile urbane atât de necesare.

• Citește și:

  Acordul pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind Programul de Dezvoltare Urbană a Sectorului 5

Pandemia implică multe necunoscute, de la durata stării de urgență și setul exact de măsuri în vigoare până la impactul acestora asupra economiei, asupra societății și asupra dinamicilor geopolitice. Prin urmare, următoarele ipoteze și prognoze ar trebui revizuite și îmbunătățite în mod constant, pe baza tuturor datelor noi obținute, se arată într-un alt document, privind sustenabilitatea financiară a finanțelor Sectroului 5, realizat tot de Banca Mondială.

În primul rând, impactul major asupra veniturilor bugetului local va rezulta din scăderea cotei defalcate din IVPF, urmată de rata mai mică de colectare a impozitelor pe proprietate. Între timp, maximizarea performanței altor venituri din surse proprii (VSP) va reprezenta o provocare extraordinară pentru administrațiile subnaționale, deoarece disponibilitatea și capacitatea cetățenilor de a plăti va scădea, iar plafonul tarifelor aplicabile și al ratei impozitelor va continua să fie stabilit la nivel central. În ceea ce privește cheltuielile, administrațiile locale din România și-au accelerat semnificativ cheltuielile în ultimii ani, alimentate de schimbările legislative și de o perspectivă excesiv de optimistă. Toți acești factori presupun provocări semnificative pentru orice administrație locală din România, însă Sectorul 5 al Bucureștiului are o slăbiciune structurală din cauza surselor sale limitate de venituri și a dependenței mari de transferurile dinspre administrația centrală.