Solutia anti-Mailat: Ziaristi romani din UE, uniti-va!

Romanii de peste granite au presa lor. Nu cea facuta pachet la Bucuresti si trimisa prin curierat rapid la chiosc in Londra, Berlin, pe santiere in Italia si plantatii in Spania. De vreo patru ani incoace, tot apar ziare, situri pe net, brosuri culturale, radiouri cu si fara manele pentru romanasii de dincolo. Unele dispar, altele rezista. Raman pe baricade si cativa jurnalisti care se incapataneaza, pe bani putini, sa traga semnalul de alarma la ce se intampla in diaspora. Pentru ei si alti cativa interesati, s-a facut un seminar de presa de doua zile (8-9 mai), la Paris.

Agenda si participare

Seminarul de presa sub genericul “Prezenta mediatica romaneasca in tarile Uniunii Europene”a avut loc in cladirea Ambasadei Romaniei de la Paris si a fost onorata de oficiali: ambasadorul Teodor Baconschi, ministrul consilier Dumitru Preda, director al Directiei Originarilor din Romania (DOR) din MAE, Mihai Gheorghiu, secretar de stat si seful Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP).

Consilierul diplomatic de la Amabasada din Paris, Radu Ciobotea, a colaborat cu Asociatia “Agrupacio Romanesa per la Cultura Nou Horizont”din Valencia, condusa de Adriana Vidroiu, pentru a oferi cadrul organizatoric al intalnirii.

Au fost prezente televiziunile romanesti ProTV si TVR international, ziaristi francezi, corespondenti de presa in strainatate la Antena 1 si Hotnews.ro. Li s-au alaturat directori, redactori-sefi si jurnalisti de la ziare, reviste, posturi de radio si TV locale din Spania, Italia, Marea Britanie, Germania si Ungaria.

Pe agenda de lucru au stat „Conditia jurnalistului roman in strainatate, avantaje (n.r. as adauga si dezavantaje) drepturi si obstacole, acces la informatii, colaborare cu autoritatile din statele respective”. S-a discutat despre comunitatile romanesti carora li se adreseaza mijloacele media, modul de integrare sociala si profesionala al acestor comunitati si interactiunea lor cu media romaneasca.

S-a dezbatut si aspectul financiar, legislativ si tehnic al publicatiilor romanesti din diaspora, ca si ajutorul pe care il poate da statul roman „pentru promovarea mass-mediei de limba romana in UE”. S-au avansat solutii de colaborare si schimb de informatii intre mass-media romaneasca din tarile Uniunii Europene.

S-a atins si tema legii pentru sprijinul romanilor de pretutindeni, a sistemului de vot pentru romanii din strainatate si a intentiei de a se oferi reprezentativitate diasporei, in Parlamentul Romaniei, prin alegerea, in circumscriptii externe, a doi senatori si patru deputati.

Niste zvonaci?

„Suntem o presa atipica”, spunea cineva la seminar, despre presa diasporeana, si e adevarat. Pe voluntari ii marcheaza la start, entuziasmul. Pe profesionisti, provizoratul si plata derizorie pe care si-o poate permite publicatia.

Unele publicatii sunt construite ca afaceri de presa si merg, mai cu seama daca sunt integrate intr-un consortiu mass-media pentru migranti. Posturile de radio locale functioneaza, indeobste, tot in context de radio international, cu sectiuni in limba romana si spatiu de emisie de o ora sau doua. Revistele si periodicele culturale isi dobandesc finantare, mai ales daca sunt bilingve si servesc mediatizarii culturii romanesti in tara de resedinta.

Un statut aparte il are presa online pentru diaspora, ale carei resurse n-au fost suficient discutate la seminar. Toata lumea se informeaza de pe ea, insa solutia unei platforme comunicationale moderne si profesioniste, pentru diaspora romaneasca, e deocamdata in aer.

Numitorul comun

Dincolo de dezbateri, cunoastere reciproca, schimburi de adrese, promisiuni de colaborari intre mijloacele media si informare reciproca, atunci „cand arde” pe undeva, unde sunt romani, seminarul s-a lasat si cu o initiativa concreta.

A fost avansata ideea crearii unei „Asociatii a jurnalistilor romani din UE”, care sa structureze oarecum breasla, sa faciliteze efectuarea unor campanii de imagine ale Romaniei si transmiterea rapida, pe cale mediatica, a reactiei institutiilor romanesti in situatiile de criza.

Printre aceste situatii, se afla cele de gen Crulic, Mailat, sinucigasul incendiar din Spania, cazurile frecvente de infractionalitate si neintegrare sociala ale unor cetateni romani de peste granite.

Mai ales in Spania si in Italia -tarile preferate de noua imigratie romaneasca-, dar si in Marea Britanie, Germania, sau chiar Finlanda, bratul lung al delincventei, falsei cersetorii si traficului de bunuri si persoane, s-a intins peste masura. Reactia populatiei autohtone e negativa, stimulata de presa din tarile respective, nu intotdeauna obiectiva si neaservita politicului.

Un start cu vointa politica

Sa poata contracara jurnalistii romani diasporeni, intr-un efort concertat cu autoritatile romanesti, acest vuiet mediatic negativ si efectele sale in randul populatiilor din tarile UE?

Greu de spus, insa se incearca gasirea de solutii, cum este si „agregatorul de informatii si persoane” descris mai sus.

Directoarea de programe de la TVRi, Beatrice Comanescu, a apreciat ca, la baza initiativei ar fi „vointa politica” de constituire a unei astfel de asocieri. Directorul DOR, Dumitru Preda, a insistat insa pe faptul, ca ideea a aparut spontan si ca o consecinta fireasca a discutiilor de la seminarul jurnalistilor de la Paris.

Constituirea Asociatiei Jurnalistilor Romani din UE e un demers sprijinit, ca proiect, de DRRP. Asociatia are ambitii de independenta si tratare de la egal la egal, in raport cu asociatiile profesionistilor din presa din Romania. Se spera si intr-un glas romanesc mai puternic, in Europa.

Ramane de vazut, daca asociatia isi va contura reprezentativitate si forta, atat in tara, cat si in celelalte tari ale Uniunii Europene. Ar fi bine, caci vine vara, incepe exodul la munca si japca peste hotare, va fi de lucru si pentru ziaristi.