SONDAJ. Cum votează femeile și bărbații. Sociolog: „Electoratul masculin manifestă o tendință accentuată de orientare către partide cu discurs radical”
Un barometru realizat de INSCOP Research arată cum ar vota românii în funcție de gen dacă duminica următoare ar avea loc alegeri parlamentare. Sociologul Remus Ștefureac a observat că femeile se raportează diferit față de bărbați la partidele politice.
AUR se află pe primul loc în opțiunile de vot pentru alegerile parlamentare, reprezentând opțiunea a 44% dintre bărbați și 32% dintre femei, arată rezultatele unui sondaj INSCO, publicat marți.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 3 noiembrie prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1,8%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul este realizat la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Întrebate cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 32% dintre femei optează pentru AUR, 23% pentru PSD, 15% pentru PNL, 11% pentru USR, 6% pentru UDMR, 4% pentru SENS, 3% pentru POT, în timp ce 2% se pronunță pentru S.O.S. România. 2% dintre femei aleg alt partid, iar 1% un candidat independent.
Pe de altă parte, 44% dintre bărbați ar vota cu AUR, 16% dintre aceștia ar alege PSD, 14% PNL, 13% USR, 3% UDMR, 3% POT, 3% SENS, în timp ce 2% optează pentru S.O.S. România. 1% dintre bărbați susțin alt partid, iar 1% un candidat independent.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a evidențiat că femeile și bărbații se raportează diferit la partidele politice, ceea ce sugerează valori și priorități sociale diferite.
„În timp ce electoratul masculin manifestă o tendință accentuată de orientare către partide cu discurs radical, electoratul feminin rămâne mai prudent și mai echilibrat în opțiuni. În cazul bărbaților, această orientare indică o criză de reprezentare și o nevoie acută de revalidare a canalelor prin care electoratul percepe eficiența și autenticitatea acțiunii politice. În cazul femeilor, opțiunile mai echilibrate reflectă un atașament față de criterii pragmatice – competență, stabilitate, predictibilitate – mai degrabă decât față de retorici populiste”, a explicat Ștefureac.
