Stadiile declinului cognitiv. La ce să te aștepți în funcție de vârstă

Pe măsură ce îmbătrânești, este foarte probabil să observi că îți e mai greu să ții minte anumite lucruri, că întâmpini dificultăți în a comunica și a lua decizii. În majoritatea cazurilor, aceste schimbări nu sunt vizibile sau deranjante. Însă, în altele, confuzia, problemele de memorie și de limbaj pot da peste cap viața de zi cu zi.

Așadar, dacă te afli în cea de-a doua categorie și ai senzația că declinul cognitiv îți afectează starea de spirit, personalitatea sau capacitatea de a funcționa normal, ar fi indicat să te adresezi medicului. Intervenția rapidă poate ameliora aceste neplăceri.

Declinul cognitiv se referă la pierderea treptată a abilităților mentale, cum ar fi:

•Învăţarea,

•Memoria,

•Atenția,

•Raţionamentul.

„Pierderea memoriei nu este o condiție obligatorie odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, nu orice afectare a acesteia se traduce neapărat într-o patologie degenerativă cerebrală. Tulburările mnezice (n.r. de memorie) pot să apară într-o multitudine de patologii psihiatrice și neurologice,” a explicat prof. dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, pentru smartliving.ro.

Vârsta de la care începe declinul cognitiv

Capacitatea creierului de memorare și abilitățile de raționament și înțelegere (funcția cognitivă) pot începe să se deterioreze de la vârsta de 45 de ani, arată o cercetare publicată în British Medical Journal.

Studiul care a ajuns la această concluzie a inclus 5.198 de bărbați și 2.192 de femei și s-a desăfșurat pe o perioadă de 10 ani. Toți participanții erau funcționari publici și aveau vârste cuprinse între 45 și 70 de ani.

Funcțiile cognitive ale participanților au fost evaluate de trei ori pe parcursul perioadei de studiu. Cu toții au fost supuși testelor de memorie, vocabular și abilități de înțelegere auditivă și vizuală. Acestea din urmă includ amintirea în scris a cât mai multor cuvinte care încep cu „S” (fluență fonetică) și a cât mai multor nume de animale (fluență semantică). Au fost luate în considerare diferențele de nivel de educație.

Rezultatele au scos la iveală că scorurile cognitive au scăzut în toate categoriile (memorie, raționament, fluență fonetică și semantică), cu excepția vocabularului și a existat o scădere mai rapidă la persoanele în vârstă.

De asemenea, descoperirile arată că pe parcursul perioadei de studiu de 10 ani a existat o scădere cu 3,6% a raționamentului mental la bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 și 49 de ani și o scădere cu 9,6% la cei cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani. Cifrele corespunzătoare pentru femei au fost de 3,6% și 7,4%.

Autorii susțin că există dovezi solide care arată că declinul cognitiv începe înainte de vârsta de 60 de ani – așa cum se credea inițial – și se află în strânsă legătură cu factori precum obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut. Așadar, controlarea acestora poate scădea riscul de demență.

Mai mulți cercetători de la Centrul de Cercetare în Epidemiologie și Sănătatea Populației din Franța și University College London din Marea Britanie, susțin că „înțelegerea îmbătrânirii cognitive va fi una dintre provocările acestui secol”, mai ales pe măsură ce speranța de viață continuă să crească.

Stadiile declinului cognitiv

Potrivit specialiștilor există, în general, patru etape ale cogniției pe măsură ce îmbătrânim:

1.Fără deficiență cognitivă (NCI): Nu experimentezi nicio diferență în capacitatea de gândire sau în abilitățile complexe care alcătuiesc cogniția;

2.Declinul cognitiv subiectiv (SCD): Observi că unele dintre abilitățile de gândire au început să se înrăutățească, dar nu suficient pentru a interfera cu activititățile zilnice;

3.Deficiență cognitivă ușoară (MCI): Experimentezi o scădere a raționamentului, a memoriei și a capacității de a comunica, de a emite judecăți și de a percepe cu precizie lumea înconjurătoare;

4.Demență: Întâmpini probleme în desfășurarea activităților din viața de zi cu zi. Acestea includ condusul, plata facturilor, îngrijirea spațiului de locuit și igiena personală.

Primele două stadii sunt normale odată cu înaintarea în vârstă. Deficiența cognitivă ușoară și demența sunt tulburări cognitive cu simptome care pot fi de la ușoare la severe.

Primele semne ale declinului cognitiv

Declinul cognitiv se poate manifesta diferit de la o persoană la alta, însă există câteva simptome generale, cum ar fi:

•Întâmpinarea dificultăților în a găsi cuvintele potrivite pentru exprimarea corectă,

•Obiceiul de a pierde sau rătăci lucruri,

•Uitarea întâlnirilor și evenimentelor programate,

•Încapacitatea de a realiza sarcini și proiecte mai complexe.

Semne care ar trebui să te trimită la doctor:

•Te confrunți cu schimbări de personalitate și modificări frecvente ale stării de spirit, precum și un nivel crescut de anxietate;

•Ai tendința să te retragi din activități sociale la care participai în trecut;

•Te confrunți cu pierderi de memorie care afectează viața de zi cu zi: nu mai știi câți bani ai, nu mai știi să ajungi la magazinele obișnuite etc;

•Îți recunoști cu dificultate prietenii și familia;

•Întâmpini probleme de exprimare, de comunicare, de scris, de lucru cu numerele;

•Ai momente în care ești foarte agitat, anxios, neliniștit.

Analize care depistează declinul cognitiv

Medicii pot face diferența între semnele tipice de îmbătrânire și simptomele declinului cognitiv cu ajutorul mai multor tipuri de teste. Unul dintre acestea este SAGE (Self Administrated Gerocognitive Exam) care poate fi descărcat de pe internet și completat acasă. Din păcate, nu există încă online varianta în limba română, însă existe variante în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană sau arabă.

Un studiu din 2021 a demonstrat că SAGE poate detecta declinul cognitiv cu o precizie de 79%.

Medicii ar putea recomanda analize de sânge pentru a vedea dacă există alte cauze – cum ar fi hipotiroidismul sau o deficiență de B12 – ale schimbării abilităților mentale.

Testele imagistice cerebrale, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), pot detecta dacă accidentul vascular cerebral sau o tumoră cerebrală sunt cauza problemelor de cogniție.

Teste experimentale

Cercetătorii analizează, de asemenea, probele de sânge sau lichidul spinal pentru a descoperi proteine asociate bolii Alzheimer.

În cadrul studiilor, testele imagistice cerebrale, cum ar fi RM-ul și PET/CT-ul, pot arăta modificări în unele părți ale creierului cu până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor. Dar sunt adesea prea costisitoare, invazive sau complexe pentru a fi utilizate în screening. Există cercetări în curs de desfășurare a unor teste de screening mai simple și mai economice.

Cauzele declinului cognitiv

Există multe cauze care pot duce la tulburări de gândire și memorie odată cu înaintarea vârstă, printre care:

•tensiunea arterială crescută,

•boala vasculară,

•depresia,

•privarea de somn,

•diabetul.

Uneori, cauza de bază este o afecțiune neurologică așa cum sunt boala Alzheimer și demența frontotemporală.

Genetica și istoricul familial joacă, de asemenea, un rol important în cazul declinului cognitiv pe măsură ce îmbătrânești. Genele pot fi responsabile pentru 60% până la 70% dintre cazurile de declin cognitiv.

„Problema trasmiterii ereditare se pune atunci când două generații succesive au fost afectate de boală,” a precizat psihiatrul Anamaria Ciubară.

Factori de risc

Genele și antecedentele familiale sunt factori de risc majori pentru declinul cognitiv. Dar există și alți factori care pot duce la o scădere mai rapidă sau mai vizibilă a funcțiilor cerebrale:

•diabet,

•tensiune arterială crescută,

•accident vascular cerebral,

•fumat,

•colesterol crescut,

•pierderea auzului.

Sănătatea mintală, personalitatea și declinul cognitiv

Unele trăsături de personalitate sau tulburări mintale pot fi semne timpurii ale declinului cognitiv. Acestea includ:

•depresie,

•stres,

•anxietate,

•nevroticism.

Poate fi prevenit sau amânat declinul cognitiv?

Unele modificări cognitive sunt influențate de genetică, așa că nu le poți influența în vreun fel. Dar există multe alte moduri prin care să-ți menții creierul sănătos.

Iată câteva exemple:

•Adoptă o dietă hrănitoare care să conțină multe legume cu frunze verzi. Studiile sugerează că dietele mediteraneene și DASH încetinesc ambele declinul cognitiv;

•Fă cât mai multă mișcare;

•Fii sociabil;

•Stimulează-ți creierul cu activități precum lectura, jocurile și hobby-urile;

•Evită leziunile cerebrale;

•Limitează cantitatea de alcool consumată;

•Evitați utilizarea produselor din tutun.

Sursa foto: Dreamstime.com