Statul strânge șurubul: garanții personale, bodycam-uri și taxe noi pentru firme. Ce se schimbă în fiscalitate, insolvență și controale

Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel că de la 1 ianuarie 2026 vor intra în vigoare o serie de modificări, printre care eșalonarea la plată, legislația în domeniul combaterii insolvenței, vânzarea bunurilor sechestrate, vânzarea părților sociale ale unui SRL și multe altele.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

• În cadrul procedurii de eșalonare la plată, Statul introduce un nou instrument juridic, un contract de fideiusiune aplicabil pentru debitorii persoane juridice. Contractul de fideiusiune este un angajament juridic prin care o persoană (fideiusorul) promite că va plăti datoria altei persoane dacă aceasta nu o mai plătește. Acest contract se semnează între persoana juridică debitoare ce solicită eșalonarea la plată și beneficiarii reali definiți conform legislației de combatere a spălării banilor. În esență, prin acest contract beneficiarii reali garantează plata către bugetul de stat a persoanei juridice;

• Se introduce o nouă procedură de valorificare a bunurilor sechestrate – vânzarea la licitație prin mijloace electronice. Prin intermediul unei platforme electronice organul fiscal poate să scoată la licitație bunurile sechestrate. Durata unei licitații este între 5 și 30 de zile, iar taxa pentru participare este de 10% din prețul de pornire. Pentru participanții ce nu sunt declarați câștigători, taxa de participare se restituie în termen de 5 zile;

• În ipoteza în care se vând părțile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată, pentru care prezumăm existența unor obligații către buget, de către asociatul ce deține controlul societății, această cesiune este opozabilă organului fiscal dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiții:

a)În termen de 15 zile de la data cesiunii este notificat organul fiscal de respectiva cesiune și se prezintă actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

b)Dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, fie cedentul, fie cesionarul, trebuie să constituie garanții în favoarea bugetului de stat cel puțin egale cu obligațiile restante așa cum rezultă dintr-un certificat de atestare fiscală ce poate fi solicitat atât de cedent, cât și de cesionar;

c)În situația existenței obligațiilor fiscale restante, pentru înregistrarea modificării în Registrul Comerțului trebuie să se prezinte dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții;

Registrul Comerțului verifică constituirea garanțiilor și solicită un certificat de atestare fiscală de la ANAF;

• În domeniul inspecțiilor vamale se modifică Codul Vamal al României în sensul că personalul desemnat din cadrul AVR pot să folosească echipamente de înregistrare audio-video de tip body worn. Acest personal din cadrul AVR poate să efectueze înregistrări video-foto fără consimțământul persoanelor vizate;

• În cadrul procedurilor realizate de Direcția Antifraudă Fiscală, în timpul serviciului personalul va purta uniformă cu însemne și ecusoane distinctive. Și aceste persoane vor utiliza echipamente de înregistrare audio-video de tip bodycam. Imaginile foto sau video se pot păstra o perioadă de maxim 6 luni cu excepția desfășurării unei proceduri judiciare;

• Pentru importurile de bunuri sub forma unor colete cu descărcare pe teritoriul României provenite din state terțe a căror valoare declarată este mai mică de 150 euro se va plăti o taxă de 25 lei. Obligația de colectare, declarare și virarea va fi realizată de furnizorii de servicii poștale (societățile de curierat). Termenul de declarare și de plată este până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea. Curierii trebuie să păstreze evidențe detaliate privind coletele livrate pe o durată de minim 5 ani;

• Legislația în domeniul combaterii insolvenței este amplu modificată. Din perspectivă fiscală amintim faptul că debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere privind aplicarea procedurii insolvenței în termen de maxim 45 de zile de la apariția stării de insolvență. Când se depune cererea adresată tribunalului se va prezenta dovada notificării organului fiscal cu privire la intenția deschiderii procedurii insolvenței. Notificarea organului fiscal competent se realizează cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. În termen de 60 de zile de la publicarea în BPI a notificării privind deschiderea procedurii organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală pe baza analizei de risc. Judecătorul sindic poate acorda o prelungire a termenului cu maxim 60 de zile pentru motive temeinic justificate;

• Sancționarea muncii „la negru” se înăsprește. Amenzile prevăzute de Codul muncii pentru primirea la muncă a unei sau mai multor persoane fără încheierea unui contract de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără ca amenda totală să nu depășească 1.000.000 lei;

• În domeniul jocurilor de noroc se interzice operatorilor economici ce dețin licență clasa a II-a să realizeze unele activități din domeniul jocurilor de noroc dacă nu deține licență clasa I. Notă: Licențele ONJN clasa I și clasa a II‑a au roluri diferite în domeniul jocurilor de noroc din România. În esență, clasa I este pentru operatorii care „organizează” jocuri, iar clasa a II‑a pentru cei care oferă servicii conexe acestora.​

Licența clasa I
Licența de clasă I este licența pentru operatorii care organizează efectiv jocuri de noroc, fie tradiționale (săli de joc, cazinouri fizice, pariuri offline), fie la distanță (online). Un site de casino sau pariuri sportive pe care joacă utilizatorii finali trebuie să dețină licență de clasă I și autorizațiile aferente pentru a putea oferi legal jocuri de noroc în România.​

Licența clasa a II‑a
Licența de clasă a II‑a este pentru persoanele juridice care nu organizează jocul propriu‑zis, ci prestează servicii conexe pentru operatorii de clasa I. În această categorie intră, de exemplu, furnizorii de software de jocuri, procesatorii de plăți pentru jocuri de noroc online, serviciile de hosting/platformă, auditori, certificatori sau alte servicii tehnice și de suport necesare operatorilor licențiați. Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.