STIREA ZILEI Ministerul Justitiei propune schimbari substantiale in sistemul juridic: statutul magistratilor, notarilor si avocatilor, redefinirea competentelor DNA si DIICOT, reducerea competentelor Curtii Supreme

Ministerul Justitiei a publicat Strategia de Dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010-2014, act ce va fi supus consultarii publice si apoi adoptat de Guvern. Strategia – in forma initiala – e structurata in „marea reforma” si „mica reforma” si prevede modificari substantiale in actul de justitie. Vezi atasat documentul prezentat de MJ si principalele prevederi.

Prevederi ale Strategiei:

Mica Reforma

– simplificarea procedurilor de citare, inclusiv in procesele cu mai multe parti

– eliminarea apelului pentru unele categorii de cauze

– reducerea competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special in cauze penale, si, pe aceasta cale, decongestionarea rolului ICCJ

– modificarea normelor de procedura, in sensul reglementarii principiului oportunitatii actiunii penale si a acordului de recunoastere a vinovatiei (incluse in proiectul codului de procedura penala) – pentru reducerea numarului de doare aflate pe rolul organelor judiciare

Marea Reforma:

1. Modificarea legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

– Reducerea sferei incompatibilitatilor si interdictiilor. (Nota HN: in prezent, judecatorilor si procurorilor le este interzis sa desfasoare o serie de activitati, precum cele comerciale de exemplu. Nu e clar ce presupune reducerea sferei incompatibilitatilor )

– revizuirea procedurilor de delegare, detasare si transfer

– revizuirea raspunderii materiale si disciplinare a magistratilor (Nota HN: in prezent, magistratii nu raspund pentru solutiile date)

– reevaluarea si eventual revizuirea procedurii de declansare a actiunii disciplinare, prin cresterea rolului Ministrului Justitiei in aceasta procedura (Nota HN: Pana acum, actiunea disciplinara impotriva magistratilor era exclusiv atributul CSM. Cata vreme inspectia judiciara a functionat sub Ministerul Justitiei – cazul ministeriatului Rodica Stanoiu – masura s-a dovedit a fi instrument politic de presiune)

– Instituirea atributiilor procurorului general de a aplica direct unele sanctiuni disciplinare minore procurorilor si, in mod simetric, instituirea atributiilor presedintilor curtilor de apel de a aplica direct unele sanctiuni disciplinare minore judecatorilor (e.g. mustrarea sau avertismentul)

– Revizuirea procedurilor de selectie a candidaturilor pentru functiile de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie

– Completarea prevederilor privind raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor prin reglementarea conditiilor de exercitare a actiunii in regres a statului impotriva acestora, cu respectarea garantiilor de independenta (Nota HN: Exemplul clasic este cel al caselor nationalizate. Daca un judecator a decis sa nu retrocedeze un imobil, dar CEDO a infirmat solutia si obliga statul roman la plata, statul va putea recupera suma chiar de la judecator. Este o chestiune sensibila, pentru ca poate greva asupra independentei magistratilor, acestia putind fi tentati sa evite solutii ce le ameninta securitatea financiara)

2. Modificarea Legii 47/1992 privind Curtea Constitutionala

– Eliminarea suspendarii automate a proceselor prin ridicarea exceptiilor de neconstitutionalitate (Nota HN: In acest moment, unul dintre instrumentele folosite pentru tergiversarea proceselor este ridicarea exceptiilor de neconstitutionalitate – vezi un studiu de caz despre cum e folosita abuziv aceasta practica)

– Obligativitatea pronuntarii asupra constitutionalitatii pe fond a textelor vizate de exceptie, chiar daca neconstitutionalitatea se pronunta pe aspecte formale (Nota HN: Daca se invoca drept motive de neconstitutionalitate, a unei ordonante de urgenta spre pilda, atat chestiuni formale (lipsa urgentei), cat si aspecte de fond, sa fie analizate si aspectele de neconstitutionalitate de fond, nu sa se rezume la constatarea neconstitutionalitate pe motiv ca nu se justifica urgenta care permite delegarea legislativa.)

3. Consolidarea capacitatii si responsabilitatii CSM

– cresterea gradului de transparenta a CSM

– asumarea si permanentizarea unei politici proactive de combatere a problemelor de integritate din sistem

– cresterea gradului de obiectivitate si de democratizare a CSM

4. Consolidarea capacitatii si responsabilitatii ICCJ

– Regandirea institutiei recursului in interesul legii, in acelasi scop al eficientizarii si dinamizarii solutionarii acestei cai extraordinare de atac, atat prin largirea sferei persoanelor care pot sesiza ICCJ, dobandind calitate procesurala activa in aceasta materie, cat si prin simplificarea procedurii de solutionarea a recursului in interesul legii, inclusiv prin instituirea unor termene rezonabile ce privest durata de solutionare si termenul de motivare si publicare (Nota HN: Pina acum, doar procurorul general putea face recurs in interesul legii. Strategia nu spune clar ce alte persoane ar putea avea acest drept)

– Regandirea competentei de judecata in prima instanta a ICCJ, in scopul degrevarii acestei instante de o serie de cauze prin reducerea competentei personale a ICCJ numai cu privire la infractiunile savarsite de senatori, deputati, de membrii Guvernului si de judecatorii de la aceasta instanta

(Nota HN: Se vor trimite la instante inferioare urmatoarele „infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, membrii, judecatorii, procurorii Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului; infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si de chestori; infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membrii ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; infractiunile savarsite de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii)

5. Reorganizarea Ministerului Public

– Revizuirea si modificarea regulamentului DNA pentru armonizarea acestuia cu regulamentul PICCJ (Nota HN: O chestiune extrem de sensibila, cu atit mai mult cu cit in obiectivele negociate cu Comisia Europeana unul din obiectivele principale e tocmai pastrarea cadrului legal de functionare a DNA) . Acest obiectiv apare inca o data pe parcursul strategiei, la fel de vag formulat.

6. Reorganizarea Institutului National de Expertize Criminalistice:

– eliminarea monopolului statului asupra expertizelor

7. Administratia Nationala a Penitenciarelor:

– Lansarea unui program de extindere a retelei de penitenciare, prin constructii in parteneriat public-privat sau prin orice alte forme prin care pot fi atrase finantari care sa suplineasca alocatiile bugetare (Nota HN: Ideea revine intr-o forma care face referire si la exploatarea in regim parteneriat public-privat, nu doar la construirea in acest tip de parteneriat)

8. Consolidarea integritatii in cadrul sistemului juridic

– Extinderea aplicabilitatii protectiei avertizorului de integritate la nivelul sistemului judiciar si consolidarea mecanismelor de valorificre a avertizarilor (Nota HN: Pina acum, avertizorii de integritate functionau doar la nivelul functionarilor publici)

– Crearea conditiilor pentru justitiabili de a comunica cu instantele in contextul procedurilor judiciare, prin dezvoltarea sistemelor de e-justitie (Nota HN: Formulare vaga)

9. Modernizarea statutului unor profesii juridice ori conexe:

A. Avocati

– reguli unitare de acces/definitivare in profesie (Nota HN: in prezent, una din problemele din breasla avocatilor se refera la existenta unor barouri paralele si accesul in profesie, considerat mult prea permisiv)

B. Notari

– Clarificarea unor aspecte ale statutului acestora, prin modificarea cadrului legal de functionare a profesiei, propunindu-se ca directii de actiune: reglementarea unei noi modalitati de acces in profesie, o mai buna reglementare a perioadei de stagiatura, a raspunderii disciplinare, a structurilor de conducere

C. Practicieni in insolventa:

Implicarea practicienilor in insolventa si in alte proceduri in afara celei de insolventa (e.g. in lichidarea judiciara, urmare a dizolvarii voluntare, precum si in proceduri extrajudiciare de redresare a debitorilor aflati in dificultate financiara)

D. Executori judecatoresti

– amendarea legislatiei in domeniu, in esenta prin: modificarea competentei teritoriale, astfel incat executorii judecatoresti sa isi indeplineasca atributiile in raza teritoriala a tribunalului unde se afla judecatoria in circumscriptia careia au fost numiti; abrogarea admiterii in profesie fara examen, prevazuta pentru judecatori, procurori, avocati cu 5 ani vechime in profesie; introducerea incompatibilitatii intre profesia de executor judecatoresc si cea de notar public, respectiv avocat (Nota HN: Masura ar extinde competenta teritoriala)

E. ONRC

In cadrul reformei ONRC, MJ a initiat o serie de masuri, in vederea simplificarii si fluidizarii procedurilor de inregistrare. Au fost create, astfel, premisele pentru aparitia profesiei de registrator comercial, functionar investit cu autoritatea publica de efectuare a controlului administrativ de legalitate prealabil inmatricularii/inregistrarii de mentiuni in registrul comertului. Masura va avea efect benefic si asupra mediului de afaceri din Romania, prin prisma simplificarii procedurale, asigurarii celeritatii in solutionarea cererilor de inregistrare sau a diminuarii costurilor ce trebuie suportate de comercianti (eliminarea taxei de timbru si a timbrului judiciar) (Nota HN: In prezent, controlul administrativ la inmatricularea unei firme se face prin instanta, ceea ce complica procedurile)