Instanța a anulat autorizația de demolare pentru cele trei clădiri de circa 100 ani de pe strada Christian Tell 16-20, București, puse la pământ în 2013

Instanța a anulat autorizația de demolare dată de Primăria Capitalei pentru cele trei clădiri de pe strada Christian Tell nr. 16-18, construite în urmă cu circa 100 de ani și demolate în wekend, în 2013, sentința fiind definitivă. Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar coajă și rândul de camere din spatele acesteia, iar Primăria Capitalei a emis și autorizația de construire pentru edificarea unui bloc de 5 etaje pe teren, însă nu s-a construit nimic. Procesul a fost intentat de Asociația Salvați Bucureștiul, ONG-ul cerând acum în instanța și reconstruirea clădirilor.

„În 2012, am aflat de intenția de demolare a imobilului și am solicitat suspendarea avizului (o înghețare a situației juridice până când o instanța de fond verifică legalitatea) în dosarul 44624/3/2012. Curtea de Apel București, în 11.03.2013, a respins cererea spunând că problema juridică e prea complexă pentru un dosar de suspendare. În octombrie 2013 s-a emis autorizația de demolare, semnată fostul primar Sorin Oprescu cu avizul primarului Chiliman și al Ministerului Culturii (prin Radu Boroianu, secretar de stat), deși existau studii istorice care spuneau că imobilele au valoare de monument istoric. Autorizația s-a executat în octombrie 2013, în ciuda presiunii oamenilor de cultură. Am solicitat anularea autorizației în dosarul 41830/3/2014. Curtea de Apel București a dat hotărârea definitivă în 16.06.2017. E important că s-a anulat și avizul pentru construirea unui bloc de 5 etaje în locul a ce s-a demolat. Împotriva hotărârii Curții de Apel s-au formulat două cai de atac extraordinare. Una a fost respinsă de Curtea de Apel București în dosarul 6729/3/2018 în 15.03.2018. A doua a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 384/1/2018, în 17.04.2018„, a explicat Nicușor Dan, vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul.

Asociația Salvați Bucureștiul va face și plângere penală împotriva celor care au semnat autorizația de demolare (Sorin Oprescu, Gheorge Pătrașcu, Radu Boroianu) pentru abuz în serviciu și distrugere.

,,Este o victorie importantă atât pentru Asociație cât și pentru București, deoarece am reușit să împiedicăm construirea unui bloc de cinci etaje într-un loc în care nu are ce căuta, este vorba de zona protejată Amzei, al cărei regulament prevede o zonă rezidențial tradițional tipic – unicat la nivel internațional, cu un fond construit de valoare arhitecturală. Din păcate, imobilele cu valoare istorică și arhitecturală au fost demolate. Vom face în continuare apel la instanță, în civil, pentru a-i obligă pe cei care au demolat clădirile să reconstruiască ce au distrus și de asemenea vom depune plângeri penale pentru Sorin Oprescu, arhitectul Gheoghe Pătrașcu, Andrei Chiliman și Radu Boroianu, pe care-I considerăm responsabili pentru această situație. Credem că a sosit vremea că responsabilii să plătească pentru distrugerea cu bună știință a clădirilor cu valoare istorică din București,, susține vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan.

ONG-ul a susținut încă din timpul demolării că autorizația de desființare emisă de Primăria Capitalei este ilegală intruct această are un aviz de la Direcția de Cultură București și ar fi fost nevoie de unul de la Ministerul Culturii și a cerut oprirea lucrărilor.

HotNews.ro a scris de mai multe ori despre acest subiect.

Despre clădirile demolate

Casă de pe stradă Cristian Tell nr 16-16A, denumită și vila dr. Patzelt a fost construită după 1890 după planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informațiilor de pe blogul Silviei Colfescu. „Construită după 1890, în stil academist de sorginte neoclasică, vila este situată într-o grădina de proporții destul de generoase. Îmbinarea fericită a volumelor, modul plin de armonie în care au fost concepute arhitectură și decorul clădirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbană civilizată. Pentru orice bucureștean, casă această este un document prețios al identității locuitorului Capitalei, ce ne vorbește despre concetățenii care ne-au precedat că despre niște oameni demni și iubitori de frumos. Adică exact contrariul a ceea ce se spune astăzi despre bucureșteni”, spune această.

Istoricul Andrei Pippidi, scrie, în unul din articolele sale că, în această casă ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang în diplomația românească, împreună cu frații săi, monseniorul Vladimir Ghika și fratele sau Alexandru Pictorul.