Sari direct la conținut

Un cartier de blocuri cu 3 etaje ar putea apărea în fosta bază sportivă Pescărușul de pe malul Lacului Grivița

HotNews.ro
Baza sportivă Pescărușul Google Maps, Foto: Google Maps
Baza sportivă Pescărușul Google Maps, Foto: Google Maps

Un cartier de blocuri cu parter și 3 etaje ar putea apărea în fosta bază sportivă Pescărușul, pe malul Lacului Grivița. Proiectul imobiliar a fost prezentat într-o ședință a Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Capitalei, care a avut loc în luna ianuarie, iar beneficiarii au cerut aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal care să le permită edificarea unor blocuri cu parter și 3 etaje.

Până acum nu a fost aprobat, dar proiectul revine constant în comisie.

Baza sportivă i-a aparținut lui Nicolae Badea, fost acționar majoritar la Dinamo, iar la finalul anului trecut a fost cumpărată de Speedwell, cu aproape 17 milioane de euro, a scris presa economică.

Potrivit datelor prezentate la comisie, terenul are o suprafață de circa 51.000 mp. Inițiatorul proiectului este SC BRICKS DEVELOPMENT SRL, companie care are acționar compania WELL ONE, din Belgia, potrivit datelor de pe platforma de verificare a firmelor confidas.ro.

Conformreglementărilor din Planul Urbanistic General, din cele 5,1 ha, circa 3,5 ha sunt încadrate în zona L1d, unde se pot construi locuințe cu maximum parter și două etaje, pe 20% din teren. Restul este încadrat ca spațiu verde.

Proiectul imobiliar propus

În registrul spațiilor verzi baza sportivă figurează ca spațiu verde.

Dincolo de prevederile din Planul Urbanistic General, Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educației fizice și sportului prevede că bazele sportive sunt protejate și nu trebuie schimbată destinația.

Iată ce spune legea:

  • Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare.
  • Proprietarii bazelor sportive menționate la alin. (1) au obligația ca în termen de 60 de zile de la obținerea titlului de proprietate să urmeze procedura de înscriere în cartea funciară, cu mențiunea expresă că proprietatea este o bază sau o instalație sportivă.
  • Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desființate.
  • Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.
  • Dispozițiile alin. (1) se aplică și societăților comerciale care dețin active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.
  • Bazele sportive din domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Proprietarii bazei sportive au cerut și în 2015 permisiunea să construiască un cartier de blocuri de cinci si sapte etaje pe terenul fostei baze sportive Pescarusul, pe malul Lacului Grivita, însă proiectul nu a fost aprobat.

Cum au ajuns bazele sportive din București proprietate privată

Majoritatea bazelor sportive au aparținut fabricilor construite în perioada comunistă. După 1990, întreprinderile au fost transformate în societăți comerciale cu capital de stat.

Potrivit Hotărârii nr. 834 din 14 decembrie 1991, privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, acestea primeau în patrimoniu terenurile necesare desfășurării activității, iar restul urmau să ajungă la administrația locală.

Deși bazele sportive nu erau necesare desfășurării activității, acestea au ajuns totuși în patrimoniul societăților de stat. Apoi au fost privatizate și au ajuns, pe nimic, la diverși oameni de afaceri.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro