Zeci de bucureșteni ajung la medic după ce au fost mușcați de căpușe / Cum se acționează și ce risc de complicații există

Zilnic, zeci de bucureșteni ajung la medic după ce au fost mușcați de căpușă. Doar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș ajung în medie, zilnic, circa zece persoane, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Marinescu, directorul medical al spitalului. Ce trebuie făcut în cazul mușcăturilor de căpușă?

”Nu aș spune că este o creștere importantă în raport cu anii de dinainte de pandemie. La noi ajung în jur de 10 persoane în fiecare zi, dar cu siguranță sunt mult mai multe, deoarece sunt persoane care nu vin la spital sau merg la medicul de familie, la cabinetele medicale. Acum este logic ca începând cu primăvara și o parte din vară să avem aceste mușcături fiindcă oamenii interacționează, merg în zonele verzi, păduri, parcuri”, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș.

Cine trebuie să stropească de căpușe în București

De activitatea de combatere a căpușelor, în București, se ocupă Primăria Capitalei. Reprezentanții instituției spun că au aplicat până acum 3 tratamente pentru combaterea căpușelor, din cele patru programate anul acesta.

”Operațiunile de combatere a căpușelor se desfășoară pe toate zonele cu vegetație, parcuri, grădini publice, locuri de agrement, cimitire, spații și terenuri aferente imobilelor cu spații destinate locuințelor colective (asociații de locatari/proprietari, cămine de elevi, locuințe sociale etc.), precum și terenurile aferente”, susțin reprezentanții instituției.

Produsul biocid folosit pentru combaterea căpușelor este MICROSIN. Acesta este aprobat de Ministerul Sănătății și nu pune în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor.

Cu toate acestea, probleme sunt, mai mulți bucureșteni plângându-se că au venit cu căpușe din parc.

Compania Municipală Eco Igienizare București a pus la dispoziție numărul de Dispecerat non-stop – 0752.041.898 și email sesizari@cmeib.ro, unde cetățenii pot face sesizări și reclamații în legătură cu apariția unor focare de infestare în Capitală.

Ce trebuie să facem dacă ne mușcă o căpușă

Medicul Adrian Marinescu spune că este foarte important să depistăm căpușa imediat, astfel că, mai ales în cazul copiilor, este bine să îi verificăm cu atenție de fiecare dată când se întorc din parc sau de la locul de joacă.

• ”În primul rând trebuie să identificăm cât putem de repede căpușa, și mai ales pentru copii, partea de observare, când vin din parc, de la locul de joacă, este foarte importantă.
• Pot fi în orice zonă, inclusiv pe scap sau între degete și trebuie să fim atenți. În al doilea rând trebuie scoase imediat, iar dacă nu ne descurcăm, trebuie să mergem la cel mai apropiat cabinet medical să ne ajute să scoatem căpușa în întregime.
• Tot acolo vom primi și o profilaxie cu antibiotic în așa fel încât riscul să fie cât mai mic pentru dezvoltarea complicațiilor”, a explicat medicul.

Acesta spune că trebuie să ne păstrăm calmul deoarece nu toate mușcăturile de căpușă sunt periculoase. Doar 5% din cei care fac borelioză (boala Lime) fac forme grave.

”De cele mai multe ori căpușele nu ne fac nimic, discuția cu borelioza (boala Lime) este pentru un anumit procent. Și în plus, pentru cei care fac infecția, dintre aceștia, cei mai mulți fac forme ușoare, care se rezolvă de la sine. Procentul celor care fac complicații este mic, undeva la 5% dintre cei care fac infecția”, a explicat Adrian Marinescu.

Medicul recomandă să evităm camera de gardă pentru mușcăturile de căpusă, dar să mergem totuși la medic dacă nu reușim să scoatem căpușa.

• ”Nu este recomdat să mergem la camera de gardă pentru o căpușă. Este indicat să mergem la primul cabinet medical, putem să o scoatem și acasă dacă avem o anumită dexteritate.
• Eu cred că a ajunge pentru o căpușă la camera de gardă, mai ales că acolo sunt urgențe, timp de așteptare, risc pentru bolile transmisibile, nu e recomandat.
• Dar este foarte adevărat că oamenii merg în locul cel mai apropiat și poate este un moment din zi când nu găsesc un cabinet liber. Sfatul meu ar fi să încerce să nu aglomereze camerele de gardă”, a explicat Marinescu.

Medicul recomandă să ne protejăm atunci când mergem în parcuri sau la pădure.

”Trebuie să fim prudenți, să fim atenți la perioada care va urma mai ales că în mod clar vorm merge în parcuri, la pădure. Putem să folosim inclusiv spary-uri, putem să folosim haine care să acopere cât mai mult din suprafața corpului și în felul acesta nu vom avea de suferit”, a explicat Adrian Marinescu.

Cum scoatem căpușa acasă

Purtând mănuși, se prinde căpușa cu o pensetă curată, cât mai aproape de piele pentru a-i îndepărta capul și părțile bucale, scrie medlife.ro.

• ”Dacă rămân unele bucăți, nu încerca să le îndepărtezi, deoarece corpul le va expulza în mod natural.
• Trage căpușa direct în afară ușor și constant fără să răsucești. Apoi, curăță și protejează zona, folosind apă caldă și săpun delicat, iar pe zona mușcăturii aplică alcool pentru a preveni infecția.
• Nu folosi niciodată vaselină, chibrit aprins, gaz, acetonă, petrol sau amoniac pentru a omorî sau a îndepărta căpușa rămasă sub piele.
• Prin această metodă vei favoriza adâncirea insectei sub piele care va elibera și mai multă salivă şi va crește astfel riscul de transmitere a bolii”, se arată în articolul medlife.ro.

Boli care pot fi transmise prin mușcătura de căpușe

Potrivit medlife.ro, printre cele mai cunoscute boli transmise de căpușă se numără:

• Boala Lyme;
• Babesioza (frecvent la animale, foarte rar la om);
• Anaplasmoza;
• Encefalita de căpușă;
• Ehrlichioza;
• Boala cu virus Powassan;
• Boala Borrelia miyamotoi;
• Boala Borrelia mayonii;
• Febra hemoragică de Crimeea-Congo.

Boala Lyme este o infecție rară, determinată de Borellia burgdorferi, un microorganism transmis prin intermediul căpușelor. Așadar, nu căpușa în sine și nici toate căpușele nu cauzează boala, ci doar cele care care sunt purtătoare ale acestei bacterii.

Stadiul I: apare după 7-10 zile de la mușcătura de căpușă și se caracterizează prin roșeață la nivelul pielii, care devine treptat o pată mare roșie cu zona centrală decolorată și diametrul cuprins între 5-30 cm. Simptomele specifice acestui stadiu se aseamănă cu cele din gripă: stare generală alterată, slăbiciune, febră, dureri musculare, dureri articulare, frisoane și dureri de cap.

Stadiul II: apare la câteva săptămâni până la un an de la infecția inițială și se caracterizează prin: erupții pe piele localizate pe mai multe zone ale corpului, de dimensiuni mici, manifestări neurologice ca meningita, manifestări cardiace cu inflamația mușchiului inimii (miocardită) și inflamația articulațiilor (artită).

Stadiul III: este boala cronică cu artrită Lyme la nivelul articulațiilor mari (șold, genunchi), acrodermatită cronică atrofică (afecțiune în care pielea de la nivelul membrelor inferioare devine subțire, strălucitoare și colorată albăstrui), afectarea sistemului nervos central cu parestezii (amorțire) periferice, tulburări de somn și dispoziție.

Babesioza este o infecție rar întâlnită la oameni, dar care poate pune viața în pericol prin afectarea celulelor roșii din sânge. Babesioza este cauzată de mici paraziți numiți Babesia, iar specia care afectează cel mai adesea oamenii se numește Babesia microti.

Simptomele Babesiozei sunt: dureri de corp; frisoane; oboseală; febră; durere de cap; pierderea poftei de mâncare; transpirație.

Virusul encefalitei transmise de căpușe (TBE) se răspândește prin mușcătura unei căpușe infectate cu virusul Powassan. Ocazional, acest virus se poate răspândi la oameni și prin consumul de lapte crud sau brânză de capră, oi sau vaci infectate.

În cele mai multe cazuri, pacienții infectați nu prezintă simptome, însă în situațiile în care acestea apar, ele pot să includă: senzație de rău general; febră; dureri de cap; dureri musculare; vărsături; slăbiciune; confuzie; pierderea coordonării; dificultăți de vorbire; convulsii.

Febra hemoragică Crimeea-Congo la om este o boală cauzată de virusul Nairovirus care se transmite prin mușcături, prin contact direct cu sângele sau țesuturile de căpușe infectate.

Simptomele acestei boli includ: dureri de cap; febră înaltă; dureri de spate; dureri articulare; dureri de stomac; vărsături; ochi roșii; fața înroșită; gâtul roșu; pete roșii.